Am bătut palma cu FMI

• FMI speră că va obţine aranjamente scrise cu băncile, ca acestea să nu-şi diminueze expunerile în ţara noastră

Guvernul a încheiat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE), Banca Mondială (BM) şi alte instituţii monetare internaţionale pentru un pachet de finanţare în valoare de 20 miliarde de euro, a anunţat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

Din această valoare, 12,9 miliarde vor proveni de la FMI, cinci miliarde euro de la Uniunea Europeană (CE), între 1 şi 1,5 miliarde euro de la Banca Mondială şi până la un miliard de euro de la alte instituţii monetare internaţionale precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), a mai declarat reprezentantul misiunii FMI.

Domnia sa a mai anunţat că BERD va investi jumătate din suma de până la un miliard de euro pe care o va aloca ţării noastre în sectorul financiar, în următorii doi ani, iar res­tul în alte domenii ale economiei, precum cel energetic şi infrastructură naţională şi municipală.

În încercarea de a preveni o deterioare mai accentuată a situaţiei financiare şi economice a României, Jeffrey Franks a precizat: "Am stabilit, împreună cu autorităţile, că pachetul pe o perioadă de doi ani este cel mai potrivit pentru România, deoarece situaţia economică negativă va mai persista la nivel mondial, iar efectele asupra României vor fi, de asemenea, de durată".

Acest pachet financiar multilateral va contribui la îmbunătăţirea managementului financiar public, a administraţiei fiscale, la eficienţa politicii fiscale şi a cheltuielilor publice şi sustenabilitatea sistemului de pensii, se precizează în comunicatul FMI. Franks a completat că programul conţine alocări suplimentare pentru programe sociale, precum şi măsuri de protecţie a pensionarilor şi a angajaţilor sectorului public cu venituri mici, care vor fi afectaţi de reformele care se vor lua în aceste domenii, potrivit aceluiaşi comunicat.

• Cerinţele acordului

Prin acest acord, Guvernul s-a angajat la o serie de măsuri prin care va menţine deficitul bugetar la un nivel de 4,6% din PIB în acest an, după standardele româneşti. Potrivit standardelor europene (ESA 95), deficitul bugetar estimat de CE pentru acest an este de 5,1% din PIB, comparativ cu 5,3% din PIB anul trecut, a informat reprezentantul CE, Filip Keerman.

Jeffrey Franks a declarat că, în condiţiile în care Guvernul nu ar fi realizat până acum nicio măsură de reducere a cheltuielilor bugetare, deficitul ţării noastre în acest an ar fi putut ajunge între 8-9%.

Reprezentantul Comisiei Europene a explicat: "Este important că avem aceleaşi condiţii ca FMI. Pentru noi este important ca deficitul din acest an să se afle sub cel de anul trecut. Până în 2011, am dori ca România să se afle în afara procedurii de deficit excesiv".

În opinia reprezentanţilor acestor instituţii, politica monetară ar trebui să îşi menţină obiectivul de ţintire a inflaţiei, precum şi flexibilitatea cursului de schimb în aşa fel încât să păstreze stabilitatea sistemului bancar.

Potrivit acordului, ţara noastră trebuie să îmbunătăţească procesul execuţiei bugetare şi controlul cheltuielilor salariale, dar şi să reformeze sistemul de pensionare şi să administreze mai bine companiile publice a mai declarat şeful misiunii FMI în România. Mai mult, domnia sa a mai menţionat că este nevoie de reformarea sistemului de salarizare: "Acest lucru nu înseamnă neapărat că salariile vor scădea, dar sistemul în general trebuie îmbunătăţit". Totodată, reprezentantul FMI a mai spus că este nevoie de un control mai bun al companiilor publice deoarece unele dintre ele funcţionează cu datorii foarte mari.

• Fondul şi Guvernul vor să convingă băncile să nu îşi reducă expunerile în ţara noastră

Împreună cu autorităţile din ţara noastră, reprezentanţii FMI se vor consulta cu băncile - mamă care deţin subsidiare în România să menţină solvabilitatea la un nivel ridicat şi să nu îşi reducă expunerile, a mai declarat şeful misiunii FMI în România. "Vrem să existe o plasă de siguranţă pe partea de capital, deci solvabilitatea băncilor româneşti trebuie menţinută la un nivel ridicat", a precizat domnia sa.

Franks a menţionat că delegaţia FMI se va întâlni astăzi, la Viena, cu reprezentanţii principalelor grupuri bancare prezente în România şi că le va cere acestora să nu îşi diminueze expunerile în ţara noastră. Domnia sa a precizat că speră să obţină de la băncile-mamă angajamente scrise că acestea nu îşi vor retrage finanţările, între solicitări putându-se regăsi şi cerinţe în privinţa rezervelor minime obligatori constituite de bănci.

• Costurile suportate de ţara noastră

Dobânda percepută pentru împrumut depinde de fiecare instituţie în parte şi de tranşa care va fi virată în ţară, au declarat reprezentanţii instituţiilor partenere în acord.

Dobânda plătită pentru împrumutul de la FMI va fi de aproximativ 3,5% pe an, în concordanţă cu actualele condiţii de piaţă, a declarat şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

Rata dobânzii pentru împrumutul de la UE este determinată de piaţă, a precizat Keerman, care a explicat: "Spre deosebire de FMI, UE trebuie să facă rost de bani de pe piaţă. Când se va decide mărimea primei tranşe, atunci vom emite acest împrumut şi vom stabili dobânda. De obicei vorbim despre Euribor plus câteva puncte de bază. Când vom acorda următoarea tranşă vom stabili altă dobândă, în funcţie de condiţiile de pe piaţă", a spus acesta, adăugând că durata împrumutului va fi de cinci ani.

Decizia Consiliului este programată spre adoptare pentru 5 mai, iar apoi trebuie specificate condiţiile exacte şi alcătuit memorandumul de înţelegere, procedură care va mai lua trei săptămâni, a explicat oficialul CE. "Prima tranşă de bani va ajunge în România în iulie", a mai precizat Keerman.