Am sprijinit NATO în Irak ca să pierdem 1,4 miliarde de dolari

• România va putea recupera doar o cincime din datoria istorică irakiană

• Negocierile privind stingerea datoriei de 1,7 miliarde de dolari au intrat în linie dreaptă

• Suma maximă ce pare că va fi recuperată de statul român (în 23 de ani) este de 340 de milioane de dolari, adică aproximativ 15 milioane de dolari pe an

Negocierile dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Bagdad privind stingerea datoriilor istorice ale Irakului faţă de România, în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de dolari, au intrat în linie dreaptă în ultima lună, odată cu formarea noului guvern irakian. Negocierile converg însă spre o soluţie agreată, în 2003, de celelalte state creditoare, membre ale Clubului de la Paris, şi anume ca statul irakian să plătească doar 20% din valoarea creanţelor. Ţările membre ale Clubului de la Paris (aparţinînd în totalitate grupului celor mai industrializate şapte state: G-7) au agreat încă din 2003 ca Irak să beneficieze de o reducere de pînă la 80% din valoarea datoriilor către statele creditoare (inclusiv cele care nu sînt membre, cum este cazul României). Astfel că, în timp ce ţara noastră sprijină acţiunea militară NATO în Irak, celelalte state membre ale Alianţei Nord Atlantice, reunite în G-7, îi reduc drepturile băneşti faţă de aceeaşi ţară cu aproape 1,4 miliarde de dolari! Asta da recunoştinţă!

Dragoş Neacşu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat ieri că România a intrat în mecanismul Clubului de la Paris la începutul acestui an: "Purtăm deja discuţii avansate pentru recuperarea unei părţi din această sumă. România este reprezentată la Clubul de la Paris de Ministerul Finanţelor, la fel cum oficialii Guvernului irakian au acceptat, la începutul anului, să se înscrie la masa negocierilor. Statul urmează să primească, în acest stadiu al negocierilor, 20% din valoarea sumei, sumă care va fi eşalonată pe o perioadă de 23 de ani". Secretarul de stat mai spune că suma este stabilită de o firmă de auditare a Clubului, care iniţial, trebuie să recunoască valoarea creanţei după ce se consultă cu ambele state implicate în negociere. Dragoş Neacşu susţine că datoria Irakului va fi recuperată în bani şi nu în petrol, iar sumele de bani recuperate vor fi incluse în Fondul Proprietatea.

Reluarea negocierilor dintre autorităţile române şi cele de la Bagdad au fost accelerate odată cu formarea noului Guvern irakian (investit pe 3 mai 2005). Din informaţiile noastre, firma de audit implicată în negocieri este "Ernst & Young" (biroul din Irak), care, împreună cu casa de avocatură "Cleary, Gottlieb, Steen & Hamilton", a fost mandatată de guvernul interimar irakian să reprezinte autorităţile de la Bagdad la negocierile cu fiecare stat creditor în parte. Firma de audit a solicitat deja autorităţilor române date despre provenienţa datoriei irakiene, cuantumul ei şi despre situaţia discuţiilor purtate de cele două părţi după 1990, cînd s-a semnat ultimul document la nivel guvernamental între cele două părţi.

Suma pe care o va încasa statul român în contul datoriilor istorice irakiene, în valoare de 1,7 miliarde de dolari, va fi de maxim 350 de milioane de do-lari. Banii vor plătiţi de Irak eşalonat, pe parcursul a 23 de ani. Ceea ce înseamnă că statul român va încasa anual circa 15 milioane de dolari.