"Subsecretarul Fried a declarat că SUA vor recunoaşte Kosovo după 10 decembrie, ca urmare a unei declaraţii unilaterale de independenţă, dar nu se aşteaptă ca România să fie primul stat european care să urmeze exemplul SUA", se arată într-o telegramă a Ambasadei SUA la Bucureşti, care mai notează că "Cioroianu a menţionat că atunci când România a vorbit de precedent, nu s-a referit la maghiarii români. Mai degrabă, România era îngrijorată cu privire la stabilirea unui precedent în Bosnia-Herţegovina şi Transnistria". Telegrama trimisă în 2007, clasificată "Confidenţial", avea ca subiect: "Întâlnirea din 25 septembrie dintre subsecretarul Fried şi ministrul român de Externe, Cioroianu, sediul ONU".
În cadrul întâlnirii din 25 septembrie 2007, care a avut loc în SUA, "în ce priveşte Kosovo, subsecretarul Fried a explicat că SUA vor recunoaşte Kosovo ca urmare a unei declaraţii unilaterale de independenţă şi a cerut României să ajute Serbia să îşi găsească drumul înapoi în Europa, mai degrabă decât să acţioneze iredentist".
În cadrul telegramei se revine asupra problemei Kosovo. "Subsecretarul Fried a declarat că SUA vor recunoaşte Kosovo după 10 decembrie, ca urmare a unei declaraţii unilaterale de independenţă, dar nu se aşteaptă ca România să fie primul stat european care să urmeze exemplul SUA. România ar trebui să îşi joace rolul istoric de prieten al Serbiei în regiune şi să ajute să aducă Serbia înapoi în Europa. SUA ar încerca să ajute Serbia, dar Serbia ar putea să nu dorească să se angajeze în acest sens cu SUA după ce recunoaştem Kosovo. Cioroianu a fost de acord. El a avertizat că liderii sârbi vor folosi o soluţie impusă în avantajul lor politic. Fried a subliniat că Serbia va trebui să facă o alegere grea: să devină iredentistă sau să îşi găsească drumul înapoi în Europa", se arată în document.
"Fried i-a amintit lui Cioroianu că acele concesii făcute sârbilor din Kosovo erau vaste şi că nimeni nu se aşteaptă la acelaşi tratament privilegiat pentru populaţia maghiară din România. Cioroianu a menţionat că atunci când România a vorbit de precedent, nu s-a referit la maghiarii români. Mai degrabă, România era îngrijorată cu privire la stabilirea unui precedent în Bosnia-Herţegovina şi Transnistria", notează documentul.