Într-o telegramă Wikileaks se arată că, în 2008, preşedintele Traian Băsescu a transmis SUA că ia în calcul un conflict militar între România şi Rusia, în Transnistria.
Textul integral al telegramei:
"SUBIECT: Băsescu îi spune senatorului Lugar că România are în faţă opţiuni dificile în urma conflictului din Georgia
REZUMAT: Preşedintele Băsescu i-a spus senatorului Richard Lugar, pe 27 august, că se teme că recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei de către Rusia, ca răspuns la recunoaşterea Kosovo de către SUA şi Europa, a declanşat un proces care ameninţă să destrame arhitectura legală internaţională existentă şi să creeze o instabilitate extinsă în Europa. Caracterizând incursiunea Rusiei în Georgia drept parte a unui nou efort îndrăzneţ de reafirmare a controlului Rusiei asupra "străinătăţii apropiate" ("near abroad" - original), inclusiv asupra Europei de Est, Băsescu a susţinut că Vestul trebuie să contracareze Rusia cu un efort reîntărit, în vederea rezolvării conflictelor îngheţate şi reinstaurării respectului pentru legea internaţională, prin Consiliul de Securitate al ONU (UNSC).
Băsescu a susţinut că acţiunea NATO şi a UE de a confrunta Rusia trebuie să meargă dincolo de "declaraţii" şi că o politică mai robustă faţă de regiunea Mării Negre ar trebui să includă repoziţionarea resurselor militare ale NATO. Sfârşitul rezumatului.
BĂSESCU: EŞECUL REZOLVĂRII CONFLICTELOR ÎNGHEŢATE, "O GREŞEALĂ IMENSĂ"
Preşedintele Băsescu şi consilierii săi pe probleme de siguranţă s-au întâlnit pe 27 august cu senatorul Richard G. Lugar, aflat în vizită, însoţit de Ambasador, de ambasadorul adjunct şi de staff-ul Comitetului de Relaţii Externe al Senatului. Deschizând discuţia cu câteva observaţii din recentul său turneu din Caucaz, inclusiv din Georgia, Băsescu a spus că este de părere că evenimentele recente au ilustrat două puncte principale: 1) eşecul comunităţii internaţionale de a trata conflictele îngheţate a fost o "greşeală imensă", pentru că aceste situaţii pot exploda pe neaşteptate; şi 2) ordinea europeană existentă - bazată pe integritatea teritorială a unor state multietnice şi pe respectul pentru legea internaţională - este grav ameninţată. Băsescu a caracterizat recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei de către Rusia drept un răspuns direct la recunoaşterea unui Kosovo independent de către Vest şi s-a plâns că ambele situaţii, din punctul de vedere al României, implică "violări" ale rezoluţiilor UNSC şi subminarea regimului legal internaţional existent.
Rusia va continua sistematic să exploateze astfel de situaţii, pentru a-şi reexercita influenţa asupra fostelor state sovietice şi chiar a Europei de Est, a spus Băsescu, dacă NATO şi UE, împreună cu restul comunităţii internaţionale, nu ridică o reacţie viguroasă şi coordonată. (...)". (...)
"GEORGIA UN PRECURSOR PENTRU MOLDOVA/TRANSNISTRIA?
Băsescu a fost în mod deschis temător faţă de implicaţiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. Băsescu a reamintit că, în timpul conflictului din 1991-1992 din Moldova, România a trimis multe provizii şi muniţie părţii moldovene, dar s-a întrebat cu glas tare care ar trebui să fie răspunsul adecvat al României de acum, când este membră NATO, ca reacţie la orice provocare a Rusiei acolo. Băsescu a întrebat, aproape retoric, dacă NATO şi UE ar fi alături de România într-o astfel de situaţie, spunând că s-ar putea ajunge la o decizie dură pentru români, între "abordarea UE de a genera declaraţii" sau "ajutorul real" pentru moldoveni. Întrebat dacă Rusia a fost receptivă la iniţiativele diplomatice ale României cu privire la Transnistria, Băsescu a răspuns că a discutat conflictul cu Putin "de cel puţin cinci ori", dar că Rusia refuză să respecte acordul din 1999, de la Istanbul. Băsescu a ridiculizat motivele pe care le-a dat Rusia pentru a nu-şi retrage forţele din Transnistria. În acest conflict îngheţat şi în toate celelalte zone de acest fel, ruşii trebuie înlocuiţi cu trupe internaţionale sub mandat ONU, pentru că "creăm oportunitatea unei astfel de intervenţii prin acceptarea prezenţei trupelor de menţinere a păcii ruseşti acolo", a spus el. (...)". (...)
"MAREA NEAGRĂ: UNDE SUNT NATO ŞI UE?
Băsescu a susţinut că resurgenţa Rusiei creează un nou imperativ strategic pentru NATO şi UE în Marea Neagră. Observând că Turcia împărtăşeşte poziţia Rusiei că forţele navale ale NATO trebuie să nu fie primite în Marea Neagră, o politică pe care Turcia o susţine prin controlul asupra strâmtorii Bosfor, Băsescu a insistat că aliaţii NATO trebuie să aibă discuţii cu Turcia pentru a schimba acest lucru. El a insistat de asemenea ca NATO "să-şi echilibreze" prezenţa în regiunea Mării Negre, prin redistribuirea forţelor angajate acum în zone "îndepărtate". Răspunzând aprecierilor senatorului Lugar pentru sprijinul militar al României în Afganistan, Băsescu a reafirmat că România îşi va respecta angajamentele faţă de NATO. România este o economie în creştere şi are mai multe resurse de alocat pentru apărare, dar nu poate purta singură pe umeri povara securităţii Mării Negre; NATO şi UE trebuie să atribuie o importanţă mai mare zonei, a conchis Băsescu.
COMENTARIU
Băsescu a venit la întâlnire bine pregătit să livreze un mesaj direct. România crede cu tărie că recunoaşterea Kosovo a creat un precedent periculos, pe care acum ruşii fac demersuri să îl exploateze cu forţa, şi că premisa de bază a integrităţii teritoriale a statelor- naţiune multietnice - o cerinţă esenţială pentru admiterea României în NATO - este acum în pericol grav. Băsescu a susţinut cu putere reafirmarea, din partea comunităţii internaţionale, a respectului pentru legea internaţională şi pentru supremaţia UNSC, pentru a contracara expansionismul Rusiei şi a dezamorsa alte potenţiale explozii.
Drept consecinţă, în special cu alegerile naţionale care se apropie, menţinerea implicării românilor în angajamentele extinse din Irak, Afganistan şi din alte zone va fi o provocare politică, dacă în minţile lor pluteşte o ameninţare mai presantă în apropiere de casă. Sfârşitul comentariului. TAUBMAN".