Ana Birchall: "Practica închiderii dosarelor penale de corupţie din cauza prescripţiei va continua şi în 2024"

Închiderea, în 2023, a peste 6700 de dosare penale de corupţie din cauza intervenirii prescripţiei penale ar fi putut fi evitată dacă politicienii care au ocupat fotoliul de ministru al Justiţiei din noiembrie 2019 şi până acum şi-ar fi făcut treaba, susţine, în două postări pe pagina oficială de Facebook, Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei în guvernul Dăncilă, în perioada aprilie - 4 noiembrie 2019.

Ana Birchall arată: "Această practică a închiderii dosarelor pentru că a intervenit prescripţia a continuat şi în 2023 şi va continua şi în 2024. Răspunde cineva? (...) De exemplu, cei care au redactat iniţial atât de neprofesionist articolul din Codul Penal declarat neconstituţional de către CCR. Sau miniştrii care, începând cu sfârşitul anului 2019 (când legat, fără risc de constituţionalitate, se putea reglementa acest aspect invederat de CCR), nu au făcut nimic, deşi eu, când am plecat de la Ministerul Justiţiei am lăsat în minister analiza necesară pentru modificarea legislativă care se impunea. Sau procurorii si judecatorii care au tergiversat cu anii cercetarea şi judecarea dosarelor. Sau se continuă cu deja tradiţionalul «las' că merge şi aşa»? Dosarele se închid pe bandă rulantă, cei care au încălcat legea scapă, nu se recuperează niciun leu... Şi ne mai mirăm de ce încrederea în justiţie a românilor cinstiţi şi de bună credinţă este la cote de avarie!".

Printre cei acuzaţi de fostul ministru al Justiţiei se numără şi Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, despre care Ana Birchall afirmă că în mandatul acestuia în fruntea Ministerului Justiţiei s-au redactat şi adoptat Codul Penal şi Codul de Procedura Penală, incluzând articolul privind prescripţia (articol declarat neconstituţional).

Doamna Birchall conchide: "În orice ţară normală numai pentru acest rău provocat justiţiei, statului de drept şi încrederii românilor în justiţie, asemenea persoane ar fi dispărut definitiv din viaţa publică... Numai că în România sunt promovaţi!".

Am încercat să aflăm şi opinia ministrului Cătălin Predoiu şi a fostului ministru al Justiţiei, Stelian Ion despre afirmaţiile făcute de doamna Birchall, dar cei doi politicieni nu au răspuns, până la închiderea ediţiei, apelurilor noastre.

Menţionăm că, la sfârşitul lunii decembrie 2023, numărul cauzelor închise prin constatarea împlinirii termenului de tragere la răspundere penală a ajuns la 6.747 dosare. Deciziile pronunţate în 2022 de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cele date de Curtea Constituţională cu privire la prescripţie au dus la închiderea majorităţii proceselor de corupţie aflate anul trecut pe rolul instanţelor de judecată. Unica soluţie a judecătorilor - obligaţi să respecte deciziile ÎCCJ şi CCR - a fost, inevitabil, aceeaşi: încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei. Printre inculpaţii de rang înalt care au scăpat anul trecut de închisoare datorită intervenirii prescripţiei răspunderii penale se numără Şerban Pop (fost vicepreşedinte al ANAF, condamnat pe fond la 13 ani de puşcărie pentru o mită de 2,5 milioane de euro luată de la Sorin Ovidiu Vîntu în scopul de a asigura, de la vârful Fiscului, o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei către Petromservice), Elena Udrea (acuzată de trafic de influenţă de 3,4 milioane de euro în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, în Dosarul Hidroelectrica - hotărrea în acest caz aparţine instanţei de fond, decizia definitivă urmând a fi pronunţată de ÎCCJ la finalul lunii ianuarie 2024), Ioana Băsescu (acuzată de instigare la delapidare şi spălare de bani, în Dosarul finanţării campaniei electorale din 2009), Elena Udrea - în acelaşi dosar al finanţării campaniei din 2009 unde era acuzată de instigare la luare de mită şi spălare de bani -, şi Darius Vâlcov - care, datorită prescripţiei răspunderii penale, a scăpat de condamnarea de 6 ani şi 6 luni pentru luare de mită.

Deciziile de încetare a proceselor penale în dosarele de corupţie ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii sunt date de magistraţi, fără a se lua în considerare decizia din 24 iulie 2023 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care susţine că instanţele naţionale nu sunt autorizate să aplice un standard naţional de protecţie privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele deduse respectivelor cauze penale.

Hotărârea CJUE arată: "O asemenea repunere în discuţie ar avea astfel drept consecinţă agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripţiei timp de aproape patru ani în România".

Deşi decizia CJUE ar trebui aplicată în toate procesele penale de corupţie şi fraude cu fonduri europene, se pare că ea a intervenit prea târziu şi procurorii din ţara noastră nu au mai putut să ceară anularea soluţiilor de încetare a procesului penal pronunţate de instanţe în ultimul an.

Astfel, infractorii nu au răspuns penal, deşi în dosarele respective prejudiciile se ridicau la miliarde euro, pagube ce vor rămâne nerecuperate, sume la care se adaugă alte milioane sau zeci de milioane euro reprezentând costuri cu ancheta şi judecata penală.