Analiştii: "Eficienţa dobânzilor negative depinde de nivelul penalizării"

Introducerea dobânzilor negative la depozitele în franci elveţieni constituite la băncile elveţiene trebuie să fie suficient de penalizatoare pentru a reduce nivelul fluxurilor de capital din Elveţia, sunt de părere analiştii de la noi.

Economiştii estimează că este posibil să urmeze şi alte măsuri de limitare a fluxurilor de capital, având în vedere că furtuna din zona euro nu se linişteşte.

În privinţa unor posibile efecte pe plan local ale anunţului din Elveţia, analiştii sunt de părere că acestea sunt reduse.

• Aurelian Dochia: "Nu cred că la noi se vor simţi efecte ale anunţului băncilor elveţiene"

Măsura anunţată de băncile elveţiene vine în completarea deciziei Băncii Centrale a Elveţiei, care a decis să limiteze aprecierea francului elveţian prin fixarea unui prag minim Eur/Chf de 1,20 unităţi, având în vedere că Elveţia începuse să se confrunte cu probleme mari din cauza fluxurilor de capital, ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a precizat: "Ar trebui să se diminueze presiunea pe francul elveţian. Aprecierea francului elveţian este artificială, pentru că moneda elveţiană este considerată un activ de refugiu, iar evoluţia sa depinde de politica Băncii Centrale a Elveţiei şi nu de ceea ce se întâmplă în economie. Investitorii trebuie să fie descurajaţi să nu mai ţină banii în franci elveţieni, pentru că se acumulează riscuri tot mai mari. Treptat, este posibil ca investitorii să se îndrepte către alte active".

Aurelian Dochia nu crede că la noi se vor simţi efecte ale anunţului băncilor elveţiene. Analistul economic a adăugat că dobânzile creditelor în franci elveţieni de la noi sunt scăzute, iar presiunea pe dobânzi se va menţine, însă băncile noastre nu se vor gândi prea curând să reducă dobânzile la împrumuturile în moneda elveţiană.

• Daniel Dăianu: "Depinde de mărimea dobânzilor negative pentru descurajarea fluxurilor de capitaluri"

Decizia celor două bănci elveţiene nu reprezintă o noutate, pentru că Elveţia a mai practicat dobânzi real negative şi în alte perioade, când investitorii şi-au refugiat plasamentele în moneda elveţiană, ne-a declarat Daniel Dăianu.

Dobânzile negative reprezintă o formă de taxare a investiţiilor în moneda elveţiană, însă depinde de mărimea acesteia pentru a descuraja fluxurile de capitaluri, a adăugat domnia sa.

Analistul economic ne-a declarat: "Dobânzile trebuie să fie suficient de penalizatoare pentru a reduce nivelul intrărilor de capital din Elveţia. Măsura vine în sprijinul Băncii Centrale a Elveţiei care nu mai ştie ce să facă ca să nu se mai aprecieze francul elveţian în raport cu euro. Astfel, impune reguli băncilor comerciale pentru reducerea fluxurilor nete de lichidităţi".

Domnia sa este de părere că dacă se va reuşi descurajarea intrărilor de capitaluri în Elveţia, investitorii ar putea să se orienteze către Marea Britanie, lira sterlină fiind considerată o monedă de refugiu.

• Călin Rechea: "Ţinând cont de furtuna din zona euro, efectele unei astfel de măsuri sunt limitate"

Practicarea unor dobânzi negative la depozite ar putea să nu fie suficientă pentru stoparea fluxurilor de capital care se duc în Elveţia şi este posibil să urmeze şi alte măsuri, ne-a declarat analistul economic Călin Rechea.

"Ţinând cont de furtuna din zona euro, efectele unui astfel de măsuri sunt limitate", ne-a precizat analistul economic.

În urma anunţului Credit Suisse şi UBS, francul elveţian s-ar putea deprecia pe termen lung, dar numai în cazul în care se linişteşte furtuna din Uniunea Europeană, a adăugat domnia sa.

Călin Rechea este de părere că este puţin probabil ca moneda elveţiană să se deprecieze, având în vedere că în ultima perioadă, a existat un trend de apreciere puternică.

Domnia sa nu vede efecte directe pe plan local.

• Florin Cîţu: "Băncile încearcă să-şi protejeze profiturile prin introducerea dobânzilor negative"

Prin introducerea unor dobânzi negative la depozitele în franci elveţieni, băncile încearcă să-şi protejeze profiturile, ne-a declarat economistul Florin Cîţu.

Domnia sa se aşteaptă că francul elveţian să se menţină la nivelul de 1,2 unităţi, în raport cu euro.

În privinţa unor posibile efecte pe plan local, acestea sunt puţin probabile, în opinia lui Florin Cîţu, care ne-a spus: "Ar putea exista un impact la nivelul cursului de schimb, variaţii ale leului către euro şi apoi către franc".

• Analiştii "Admiral Markets": "Elveţienii ar putea recurge la printarea nelimitată a francului"

Interesul pentru francul elveţian nu o să dispară odată cu introducerea dobânzilor negative la depozite, o pierdere limitată fiind preferată devalorizării nelimitate la care este supusă moneda europeană, sunt de părere specialiştii în piaţa valutară internaţională din cadrul companiei "Admiral Markets".

Investitorii vor alege riscul cel mai mic cât timp criza deficitelor din regiune nu va fi depăşită, iar în cele din urmă, elveţienii vor adopta metoda americană, preluată recent şi de japonezi, aşa numita printare de monedă fără limită, potrivit analiştilor.

Banca Naţională a României a anunţat, ieri, un curs leu/franc elveţian de 3,7405 unităţi, în scădere de la 3,7467 unităţi.

De la începutul anului şi până în prezent, francul elveţian s-a apreciat în raport cu leul cu 5,36%.

Referinţa oficială leu/euro a crescut, ieri, la 4,5316 unităţi, cu 0,28% peste nivelul anterior.

Paritatea leu/dolar a coborât, ieri, de la 3,4666 unităţi la 3,4665 unităţi.