ANALIŞTII: "Este improbabil ca preţul petrolului european să urmeze tendinţa negativă a celui american"

Probabilitatea de a ne întâlni cu preţuri negative la petrolul european sortiment Brent este una redusă, sunt de părere analiştii consultaţi de Ziarul BURSA, după ce preţul ţiţeiului american s-a prăbuşit, la începutul săptămânii, la valori negative.

Apropierea zilei de 21 aprilie, scadenţa pentru contractele futures pe petrolul sortiment WTI (West Texas Intermediate) cu livrare în mai, a adus o nouă anomalie pe pieţele financiare, în acest caz pe pieţele unde se tranzacţionează cotaţia barilului de ţiţei american.

Evaporarea cererii, supra-oferta şi spaţiile reduse de stocare, precum şi panica unor traderi care au găsit cu greu contraparte sunt motivele care au dus la prăbuşirea fără precedent în teritoriul negativ a preţului pentru petrolul livrat în luna mai, arată analiştii, care menţionează că Statele Unite au devenit, în ultimul deceniu, graţie boom-ului din industria de petrol de şist, cel mai mare producător de petrol din lume.

În esenţă, pentru a scăpa de contracte şi pentru a nu fi obligaţi contractual să accepte livrarea fizică a cantităţilor deţinute în respectivele contracte, unii traderi au lichidat poziţiile de pe piaţa futures, în pierdere, "cu orice preţ", cotaţia ajungând într-un anumit moment la minus (-) 40,32 de dolari (20 aprilie, ora 19:30 BST), pentru a închide la un discount de 37,63 de dolari pe baril. Asta în contextual în care problema stocării fizice a petrolului este estimată să devină în mod special acută, în luna mai.

Spre deosebire de ţiţeiul american, ţiţeiul european sortiment Brent, deşi s-a tranzacţionat la niveluri foarte reduse, la minime multianuale, nu s-a confruntat cu o prăbuşire similară în contextul în care furnizarea acestuia se face pe mare, ceea ce dă posibilitatea şi stocării acestuia tot pe mare, după cum ne-a precizat Laurian Lungu, economist la Consilium Policy Advisors Group (CPAG).

"Şocantă este căderea, 300% (...). Pe Brent furnizarea se face pe mare, se poate face şi stocare pe mare. Aici (în Europa) ai nişte cargo-uri, ai şi mai multe depozite pe pământ, de-aia a rămas preţul Brent stabil. Pe WTI, dacă nu ai capacitate de stocare, chiar şi la volume foarte mici, poţi să ai variaţii de preţuri foarte mari", spune Lungu.

El a subliniat că diferenţa de preţ între contractele WTI pentru luna mai şi iunie rămâne mare şi că nu putem să ne aşteptăm la situaţii similare pe Brent cum am văzut pe petrolul WTI. Ţiţeiul american cu livrare în iunie a scăzut şi el, ieri, la un moment dat, sub nivelul de 12 dolari, un alt minim istoric, în timp ce preţul ţiţeiului Brent se tranzacţiona la ora 13:00, ora României, la 20,6 de dolari, în scădere cu peste 19%.

Laurian Lungu a mai notat că preţul plătit de unii traderi de a scăpa de contractele respective este foarte mare şi că evoluţia preţului petrolului nu va aduce preţuri negative la pompă sau benzină gratis în Statele Unite, la fel cum nu ar aduce nici în Europa dacă se consemnează o scădere similară.

"Acum trebuie să ne uităm la iunie. Presiunea va fi în jos cât timp această situaţie de criză continuă, cât timp transporturile nu vor fi reluate", arată Lungu, care a completează notând că acordul OPEC+ ce prevede reducerea producţiei mondiale de ţiţei cu 10 milioane de barili per zi, începând din luna mai, nu a fost suficient în raport cu prăbuşirea cererii pentru a stopa scăderea preţurilor.

Contractele futures WTI pentru livrarea în iunie, care au scadenţa în data de 19 mai, au scăzut luni cu 18%, pentru a închide la 20 de dolari/baril. Datele săptămânale privind stocurile de petrol din SUA, ce urmau să fie publicate ieri la 22:30, ora României, de către Institutul American pentru Petrol, erau estimate de analişti să arate o creştere a stocurilor de 16,1 milione de barili pentru săptămâna ce s-a încheiat la 17 aprilie, asta după cea mai mare creştere săptămânală din istorie în săptămâna precedentă.

• Claudiu Cazacu, XTB: "Dinamica înregistrată pe scadenţa mai a contractului futures WTI este de proporţii istorice"

Luni, 20 aprilie 2020, a fost o zi care va rămâne în istoria pieţelor financiare drept prima dată când preţul petrolului a atins o valoare negativă, punctează şi o analiză a casei de brokeraj XTB România, remisă, ieri, Redacţiei, care explică de asemenea ce s-a întâmplat pe piaţa petrolului.

Analiza notează: "Este vorba despre contractul futures cu scadenţă în luna mai, care s-a depreciat în câteva ore cu peste 300% şi a încheiat sesiunea de luni la -37,63 dolari per baril. Mai precis, deţinătorii acestor contracte au fost dispuşi să plătească pentru a scăpa de livrarea fizică a petrolului la scadenţă. Fenomenul a apărut ulterior procesului de «rulare» (rollover) care a avut loc joi, după încheierea sesiunii de pe piaţa petrolului WTI (OIL.WTI). «Rularea» este un procedeu care are loc periodic şi presupune trecerea de la un contract futures cu scadenţă apropiată (în cazul de faţă, contractul futures pe OIL.WTI cu scadenţă mai, care urma să expire pe 21 aprilie), la un contract futures cu scadenţă mai îndepărtată (spre exemplu, acelaşi contract, dar cu scadenţă în iunie), realizându-se astfel tranziţia către un contract mai lichid şi evitându-se mişcările neaşteptate de preţ asociate expirării. De asemenea, procedeul de rulare permite şi deţinerea poziţiilor pe termene mai lungi decât termenele contractelor futures. De exemplu, contractele futures pe OIL.WTI care au scadenţă lunară (expiră lunar), şi pentru a permite menţinerea poziţiilor pe perioade mai lungi de o lună, contractele sunt rulate lunar".

Radu Puiu, research analyst în cadrul XTB România, subliniază că fenomenul ajungerii preţului petrolului în teritoriu negativ s-a manifestat doar în cazul contractului cu scadenţă de mai, care urma să expire ieri, 21 aprilie, în timp ce contractele cu scadenţe mai îndepărtate - iunie, iulie, august - şi-au menţinut evoluţia.

"În momentul de faţă, perspectiva investitorilor cu privire la valoarea actuală a petrolului este indicată de contractele futures pe iunie, care au pierdut ieri (luni - n.r,)în jur de 14% şi au încheiat sesiunea în jurul valorii de 21 dolari per baril. Atitudinea pesimistă continuă şi astăzi (ieri - n.r.), cotaţia WTI extinzându-şi secvenţa descendentă cu peste 30%. La momentul redactării, preţul OIL.WTI bazat pe contractul pe iunie este în jurul nivelului de 17 dolari per baril, în revenire după ce a avut o scurtă cădere spectaculoasă sub nivelul de 12 dolari per baril", mai notează Radu Puiu.

Aşadar, situaţia nu este atât de gravă pe cât ar putea părea la prima vedere, fiind efectul unor dezechilibre pe termen scurt, mai notează analiştii XTB.

"Astfel, investitorii care deţineau poziţii de cumpărare pe contractele pe mai au ajuns să plătească pentru a vinde aceste contracte din cauză că volumul de petrol pe care ar trebui să îl primească ar fi dificil de depozitat. Capacitatea de depozitare la nivel global este de aproximativ 6,8 miliarde de barili, fiind în proporţie de 60% ocupată. În acest context, rafinăriile nu sunt dispuse că prelucreze petrolul brut din cauza nivelului redus al cererii de combustibil ca urmare a măsurilor de restricţionare", explică analiştii.

• Problema supraofertei devenise certitudine din martie, dar investitorii şi-au pus speranţele în acordul de reducere a producţiei negociat de OPEC+

Radu Puiu mai subliniază că este greu de crezut că problemele din industria petrolului vor fi rezolvate rapid.

Analistul XTB România adaugă: "Dinamica extrem de volatilă pe care o observăm pe piaţa petrolului ar putea fi justificată drept o trezire la realitate pentru traderi. Problema reprezentată de un surplus masiv de ofertă a început să devină o certitudine în martie, totuşi, preţurile nu au suferit ajustări în conformitate cu aceasta. Investitorii au sperat că un acord de reducere a producţiei în cadrul OPEC+ ar putea echilibra situaţia dar s-a dovedit că măsurile luate nu sunt suficiente pentru a tempera situaţia. Gravitatea situaţiei este indicată şi de informaţiile conform cărora Arabia Saudită şi alţi producători OPEC iau în considerare reducerea imediată a producţiei, în detrimentul aşteptării lunii mai. Este greu de crezut că problemele din industria petrolului vor fi rezolvate rapid. Infrastructura este complicată iar procesul de oprire a producţiei este costisitor. În plus, state precum Arabia Saudită şi Rusia, ale căror economii sunt dependente de petrol, ar putea ezita să accepte reduceri suplimentare de producţie. În acest sens, perioada dificilă pentru preţul petrolului ar putea să continue".

Acesta consideră că momentul în care statele vor începe să relaxeze măsurile iar cetăţenii îşi vor relua treptat activitatea normală ar putea reprezenta un punct de inflexiune pe piaţa petrolului, precum şi că majorarea cererii de combustibil ar putea reprezenta principalul element care va susţine preţul aurului negru.

La rândul său, Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, a subliniat: "Dinamica înregistrată pe scadenţa mai a contractului futures WTI este de proporţii istorice. Tehnic, vorbim de o situaţie de dezechilibru între cerere şi ofertă care a adus cotaţii negative, fără precedent. Deţinătorii de poziţii long au fost dispuşi să plătească pentru a NU primi petrolul la termenele agreate. Este posibil ca o parte din fondurile implicate să fi fost surprinse în mod brutal de lipsa de interes a participanţilor pentru preluarea fizică a unor cantităţi de petrol. Pentru economie şi firmele producătoare, este de urmărit cu foarte mare atenţie ce se întâmplă la scadenţele viitoare, în primul rând iunie, acolo unde preţurile zăboveau peste 20 de dolari/baril ieri, dar au ajuns, la momentul redactării, aproape de 16 USD/baril. Persistenţa eventuală a unor cotaţii reduse ar afecta negativ companii din SUA, sectorul de energie devenit mai important în ultimul deceniu, dar şi veniturile unor state precum Arabia Saudită, Rusia sau Iran".

Ziua de luni a reprezentat un şoc pentru industria petrolului, este de părere şi Răzvan Nicolescu, partener Deloitte România.

"Constrânşi de scăderea cererii de produse petroliere datorate crizei medicale, dar şi a indisponibilităţii sau tendinţelor speculative legate de spaţiile de stocare, producătorii şi traderii au preferat să vândă în pierdere deoarece oprirea producţiei de ţiţei durează şi, uneori, nu se poate realiza fără asumarea riscului de scădere ulterioară de productivitate. O sondă oprită prezintă riscul ca la repornire să nu mai producă la fel", explică Nicolescu.

Consecinţele acestei situaţii pentru România diferă de la o categorie la alta, mai arată el, apreciind: "Pentru consumatori, în special transportatorii, acest colaps al preţurilor pare un câştig pe termen scurt, de care nu se pot bucura, însă, din cauza reducerii masive de activitate generate de criza medicală. Pe termen lung, dacă această situaţie va genera falimente şi abandonări de producţie în industria de petrol, acest lucru nu va ajuta la perspectivele de preţ, adică nici consumatorii nu vor avea de câştigat".

Pentru statul român, scăderea preţurilor la petrol nu este o veste bună deloc, deoarece în industria de petrol din România îşi desfăşoară activitatea, încă, zeci de mii de oameni. "În plus, bugetul de stat va fi afectat de plata redevenţelor, taxelor şi accizelor generate de scăderea de cotaţie, consum şi, eventual, producţie", adaugă el.

Nicolescu mai completează că Oil Terminal (OIL), compania care administrează capacităţi importante de stocare la Constanţa, ar putea deveni una dintre companiile energetice din România ce ar putea profita cel mai mult de pe urma crizei actuale.

"O creştere a tarifelor de stocare pentru ţiţei şi produse petroliere, transparentizarea capacitaţilor disponibile şi punerea rapidă în funcţiune a cât mai multor capacităţi, ar putea creşte semnificativ veniturile şi profitabilitatea Oil Terminal, o companie cu acţionariat diversificat, listată pe Bursa de Valori Bucureşti", mai spune Răzvan Nicolescu.

• Analiştii punctează că statul ar trebui să umple rezervele naţionale cu petrol, ministrul Economiei admite că "o discuţie pe această temă merită făcută pentru că este o oportunitate"

Nicolescu adaugă faptul că o oportunitate teoretică ar putea exista şi pentru stat. Există capacitate de stocare şi la Agenţia Naţională care administrează Rezervele de Stat. "Îmi este însă greu să cred că administraţia noastră ar putea lua în calcul să facă ce a făcut Donald Trump în SUA, adică să cumpere ţiţei ieftin, să îl depoziteze şi apoi, eventual, să îl vândă în perioade mai favorabile. De ani buni, astfel de strategii nu sunt implementate în ţara noastră din lipsa de asumare dar si de viziune antreprenorială în administraţie", este de părere analistul.

La rândul său, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a precizat într-o postare pe Facebook că România nu va fi afectată, pe termen scurt, de scăderea drastică a preţului petrolului din Statele Unite, în condiţiile în care se consumă foarte mult petrol din producţia internă. El a mai notat, citat de Agerpres, că pe fondul declinului cotaţiei barilului Brent vom avea o scădere a preţului la pompă a benzinei şi motorinei.

"România, ca şi Europa, este legată de cotaţia Brent a petrolului, iar acolo preţul petrolului e în jur de 25 de dolari. Mai mult, după părerea mea, România nu va fi afectată pe termen scurt de această scădere dramatică de pe pieţele americane din două motive: o dată că suntem conectaţi la piaţa Brent care are o cotaţie de 25 de dolari, cât de cât normală şi reală în acest moment, iar în al doilea rând România este importator net de petrol. Într-un an cu o economie care funcţionează în mod normal, România consumă în jur de 11 milioane de barili de petrol, din care 4 milioane sunt asiguraţi de producţia internă. Practic, importăm cam în jur de 60% din necesarul de petrol al consumului intern. Producţia internă a României se menţine la acelaşi nivel constant de 4 milioane de barili anual. Deci, nu există risc ca să avem posibilitatea închiderilor de sonde pentru faptul că nu mai avem unde pune producţia de petrol, cum se întâmplă în acest moment în America", a spus Popescu, care a mai explicat peste Ocean a fost ales "răul cel mai mic", în sensul stocării ţiţeiului în detrimentul închiderii sondelor ce necesita apoi un cost ridicat de redeschidere şi stabilizare a producţiei.

Întrebat dacă România poate apela la varianta stocării petrolului cu scopul vânzârii ulterioare la un preţ mai mare, ministrul Economiei a admis faptul că "o discuţie pe această temă merită făcută, pentru că este o oportunitate".

Ministrul de resort a menţionat: "Există posibilitatea din punct de vedere tehnic şi logistic de a cumpăra petrol. Să nu uităm că prin Oil Terminal care este compania statului român care se găseşte la ţărmul Mării Negre există depozite de petrol şi capacităţi de stocare. Titulara rezervei strategice a statului român este Agenţia Naţională a Rezervelor Statului. O să avem o discuţie în perioada imediat următoare. Eu nu ştiu stocurile în momentul de faţă de ţiţei ale României. Ele sunt clasificate şi sunt în custodia Rezervelor Statului, dar o discuţie pe această temă merită făcută, pentru că este o oportunitate care, dacă se poate face, dacă există spaţiu disponibil pentru rezerva strategică, poate fi luată în calcul".