ANALIŞTII: Programul de guvernare nu ţine cont de realitatea macroeconomică a României

• Guvernul Ciucă, gata de votul de învestitură • Avize favorabile la foc automat

Miniştrii Guvernului Ciucă au fost audiaţi pe repede-înainte, ieri, în Parlament, fără prea multă opoziţie sau dezbateri pe programul de guvernare în condiţiile majorităţii supradimensionate de care se bucură aşa-numita Coaliţie pentru Rezilienţă, Dezvoltare şi Prosperitate (CRDP). Astfel, la aproape un an de la alegerile parlamentare, PSD, PNL şi UDMR se vor aşeza de astăzi, după votul de învestitură, la masa puterii.

Audierile au adus, totuşi, câteva răspunsuri, în special cu privire la situaţia fiscal-bugetară, ministrul propus al Finanţelor Adrian Câciu dând garanţii că rectificarea bugetară va fi aprobată vineri şi că toţi pensionarii şi salariaţii din sănătate îşi vor primi banii. Câciu a dat, de asemenea, garanţii că guvernul PSD-PNL-UDMR va respecta programul de reducere graduală a deficitului bugetar convenit cu Comisia Europeană.

Analiştii consultaţi de ziarul BURSA consideră că partea economică şi fiscală a programului de guvernare este una ce nu ţine cont de realitatea macroeconomică a României. Potrivit acestora, România va continua să se împrumute masiv la cele mai mari costuri din Uniunea Europeană pentru a finanţa cheltuielile în creştere şi există riscul unei presiuni şi mai mari din partea politicii fiscale asupra inflaţiei.

• Programul de guvernare al Coaliţiei PSD-PNL-UDMR

Programul de guvernare al Coaliţiei pentru Rezilienţă, Dezvoltare şi Prosperitate îşi propune, în linii mari, conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice, dezvoltarea echilibrată a României, implicarea în guvernare a societăţii civile, modernizarea sistemului de învăţământ şi sănătate şi reducerea polarizării sociale, alături de reducerea ine­galităţilor dintre urban şi rural.

În sens mai strict, la nivel de măsuri economice, principalele decizii ale guvernului - pentru 2022 - vizează salariile, pensiile, alte tipuri de cheltuieli permanente şi instituirea mai multor programe de sprijin pentru companii:

✓ creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2022 până la 2.550 lei - ceea ce înseamnă 1.524 lei net;

✓ limitarea perioadei până la care o companie poate plăti un angajat cu salariul minim pe economie până la maximum 2 ani;

✓ mărirea de la 1 ianuarie 2022 a punctului de pensie la 1.586 lei şi creşterea pensiei minime de la 800 la 1.000 de lei;

✓ alocarea celei de a 13-a indemnizaţii persoanelor cu dizabilităţi;

✓ creşterea alocaţiilor pentru copiii până la doi ani la 600 de lei de la 1 ianuarie;

✓ alocaţia pentru copiii peste 2 ani creşte la 243 lei.

Totodată, pensionarii cu venituri peste 4.000 de lei vor reîncepe să plătească contribuţii de sănătate: ultimele date statistice ale Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) arată că în luna octombrie 135.439 de pensionari încasau lunar pensii mai mari de 4.000 de lei - dacă li se va impune plata contribuţiei pentru Sănătate, aceştia vor fi nevoiţi să plătească 10% din suma care depăşeşte plafonul de 4.000 de lei. Până acum toţi pensionarii erau scutiţi de la plata contribuţiei la sănătate, pentru veniturile din pensii şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală.

De asemenea, programul de guvernare prevede recalcularea/majorarea pensiilor speciale şi creşterea contribuţiei la Pilonul II de pensii de la 3,75% în prezent la 4,75% în anul 2024. La Pilonul II de pensii se duc deja anual circa 10 miliarde de lei. Programul vorbeşte şi despre investiţii, programul Anghel Saligny (50 de miliarde de lei pe următorii cinci ani) urmând să finanţeze investiţii masive în infrastructura de canal, apă şi rutieră (reabilitarea a 3.000 de kilometri de drumuri judeţene şi modernizarea a 10.000 de kilometri de drumuri sau străzi). Investiţiile în infrastructura mare va continua şi vor fi demarate inclusiv noi şantiere de autostradă, ANAF-ul va fi digitalizat şi se va pune accent pe conformarea voluntară a contribuabililor.

Guvernul va înfiinţa şi o Bancă Naţională de Dezvoltare, va desfiinţa până la 31 martie 2022 Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi va înfiinţa o nouă structură "care să ofere garanţii de independenţă a magistraţilor şi să asigure în acelaşi timp mecanisme eficiente pentru o reală şi efectivă răspundere a judecătorilor şi procurorilor". Desfiinţarea SIIJ este o condiţie pentru ridicarea MCV-ului.

În sens larg, programul Guvernului vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în special îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, guvernanţa corporativă, atingerea ţintele europene de decarbonizare a transportului şi digitalizarea transporturilor. De asemenea, potrivit programului, se va implementa Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi pentru aderarea la zona euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc, şi participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Programul vorbeşte şi de reindustrializarea României, prin crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producţie, materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare. Totodată, se are în vedere relansarea campaniei de vaccinare şi asigurarea rezilienţei sistemului de sănătate. De asemenea, independenţa energetică a României este menţionată ca prim obiectiv al guvernului. în acord cu contextul european al unei viitoare pieţe integrate şi a tranziţiei către energii regenerabile.

• Toţi miniştrii au primit avize pozitive

Toţi miniştrii guvernului Ciucă au primit avize pozitive, singurele voturi împotrivă venind din partea parlamentarilor USR şi AUR. Au fost şi audieri cu scandal, dar coaliţia de guvernare a trecut în ansamblu "cu buldozerul" prin proceduri fiind alocate doar un anumit număr de minute şi întrebări fiecărui grup parlamentar. Ca exemplu, la audierea ministrului propus la Transporturi Sorin Grindeanu PSD a propus o singură întrebare pentru fiecare grup parlamentar, propunere care a şi trecut, spre nemulţumirea opoziţiei şi a fostului ministru de la USR Cătălin Drulă. Audierea ministrului propus la Finanţe Adrian Câciu a stârnit însă hohote de râs în momentul în care un parlamentar AUR a solicitat ca întrebările puse de parlamentarul PNL Alexandru Nazare să nu primească răspunsuri pentru că grupul parlamentar din care face parte deputatul şi-ar fi epuizat întrebările.

Ministrul propus de PSD la agricultură, Adrian Chesnoiu, a spus că vrea să le ofere fermierilor stabilitate, încredere şi predictibilitate. Acesta a precizat că un obiectiv al său este refacerea infrastructurii de irigaţii: "În PNRR, România nu a avut nici măcar un eurocent pentru irigaţii. Până putem să punem pe tapet renegocierea PNRR, trebuie să venim cu măsuri suplimentare pentru infrastructura de irigaţii".

Adrian Chesnoiu a vorbit şi despre sprijinirea fermierilor şi încurajarea consumului de produse româneşti: "Trebuie să încurajăm românii să consume produse româneşti. Fac apel la toţi cei care ne privesc atunci când merg într-un magazin să se uite pe etichetă că este un produs din România".

"Agricultura României se află la un moment de răscruce, ţinând cont de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, dar şi european, unde politicile şi strategiile pe care Uniunea Europeană le propune statelor membre vizează de foarte multe ori aspecte care intră în contradicţie cu realităţile din Romania", a mai declarat Chesnoiu.

• Predoiu, Justiţie: "Le cer procurorilor să treacă serios la treabă. Nu putem vedea cum interlopi îşi afişează public averea dobândită în mod ilicit"

Cătălin Predoiu, propunerea PNL pentru ministerul Justiţiei, a lansat la audierile din Parlament un îndemn procurorilor de a lupta cu corupţia şi crima organizată. "România ocupă un loc ruşinos privind traficul de persoane în Europa şi acest lucru nu poate fi tolerat", a declarat Predoiu, adăugând: "Le cer procurorilor să treacă serios la treabă. Nu putem vedea cum interlopi îşi afişează public averea dobândită în mod ilicit".

Alexandru Rafila, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, a declarat la audierea din comisiile parlamentare că certificatul verde este un instrument care salvează vieţi, dar trebuie introdus "în momentul oportun". Rafila a părut să-l contrazică pe premierul desemnat Nicolae Ciucă care a precizat că certificatul verde reprezintă o prioritate. Ciucă a făcut un apel către parlamentari să-l aprobe cu celeritate.

Rafila a spus că un criteriu de introducere a certificatului verde ar putea fi, spre exemplu, creşterea numărului de cazuri pentru trei săptămâni consecutive, chiar dacă pleacă de la un număr mic. De asemenea, ar trebui să se renunţe la certificatul verde atunci când se înregistrează descreşterea cazurilor.

"Acesta este un mecanism pe care toată lumea poate să îl înţeleagă. Nu e instrument opresiv, ci de protejare a sănătăţii publice şi a sănătăţii individuale", a susţinut Rafila, spunând totodată că prioritatea mandatului său este controlul pandemiei, drumul spre normalitate şi dezvoltarea unui sistem de sănătate care să fie accesibil populaţiei.

Amintim că proiectul de lege pentru introducerea certificatului verde la locul de muncă este blocat la Camera Deputaţilor.

• Rafila, Sănătate: "Dacă vreţi să avem sărbători liniştite, să ne protejăm vârstnicii sau persoanele vulnerabile din familie, să discutăm cu ei să îi convingem să se vaccineze".

Alexandru Rafila a făcut şi un apel către populaţie să se vaccineze: "Dacă vreţi să avem sărbători liniştite, să ne protejăm vârstnicii sau persoanele vulnerabile din familie, să discutăm cu ei să îi convingem să se vaccineze".

Candidatul propus pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, a mai declarat, întrebat dacă ia în calcul demiterea lui Raed Arafat, că acesta şi-a făcut foarte bine treaba la DSU, fiind un foarte bun profesionist. Cu toate acestea, Rafila a spus că va avea o discuţie la nivelul Guvernului astfel încât Ministerul Sănătăţii să aibă un rol activ în gestionarea pandemiei şi să nu mai fie coordonate toate activităţile de către CNSU.

"DSU şi-a făcut foarte bine treaba în România şi domnul doctor Arafat este un foarte bun profesionist (...) dar politica de sănătate şi sănătate publică o face Ministerul Sănătăţii. Măsurile de sănătate publică trebuie luate de Ministerul Sănătăţii. Nu se poate ca aceste măsuri cu impact pe sănătatea publică să fie aprobate de o altă structură, iar MS să răspundă...", a afirmat Rafila, adăugând că va discuta la nivelul Guvernului despre rolul Ministerului Sănătăţii în gestionarea pandemiei.

"Voi avea o discuţie la nivelul Guvernului, încât acest mecanism să fie schimbat, iar Ministerul Sănătăţii să aibă toate pârghiile la dispoziţie, inclusiv date despre situaţia din timp real. Nu putem să lucrăm ca o anexă a unei suprastructuri", a spus Rafila.

Florin Roman, nominalizat pentru postul de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării în guvernul propus de PNL-PSD-UDMR, a făcut o singură referire la cercetare în introducerea sa, anume că va păstra facilităţile fiscale pentru angajaţii din domeniu. El a afirmat, răspunzând la întrebări, că în privinţa sprijinirii cercetării "strategia trebuie creionată uitându-ne la balanţa comercială negativă a României".

• Vîlceanu, Fonduri Europene: "PNRR nu poate fi modificat; există doar posibilitatea unor ajustări fine, în 2023"

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are trei mari direcţii de acţiune, respectiv închiderea exerciţiului financiar 2014- 2020, deschiderea exerciţiul financiar şi a programelor pentru perioada 2021- 2027 şi implementarea PNRR, a spus şi ministrul desemnat de PNL pentru Fonduri Europene, Dan Vîlceanu, în cadrul audierilor parlamentare.

Răspunzând la întrebări, acesta a subliniat că PNRR nu poate fi modificat, existând doar posibilitatea unor ajustări fine, în 2023.

Totodată, Vîlceanu a spus că PNRR, dincolo de bani şi de cele 107 proiecte de investiţii, vine cu 64 de reforme, care vor conduce spre stabilitate economică şi dezvoltare. Potrivit acestuia, primii bani din PNRR, partea de avans, vor veni în luna decembrie. Vîlceanu a spus că este vorba de 3,9 miliarde de euro şi că guvernul mai are de adoptat OUG-ul privind fluxurile financiare şi un memorandum "pe partea de împrumuturi".

Sorin Grindeanu, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Transporturilor, a spus la audieri că Portul Constanţa are nevoie de investiţii strategice, nu să fie privatizat, şi că programul pe transporturi este aproape identic cu cel al guvernului anterior pentru că există termene şi planuri clare de investiţii şi este nevoie doar de seriozitate în implementare. În prezentarea sa, Grindeanu a anunţat că investiţiile preconizate în transporturi în următoarea decadă sunt estimate să depăşească 70 de miliarde de euro.

Grindeanu a mai spus că în 2021 vor fi daţi în folosinţă 7 km de autostradă (Târgu-Mureş - Ungheni) şi mai există posibilitatea altor 25 de km care să fie daţi în folosinţă în acest an, pe tronsonul Sebeş-Turda. Grindeanu ar urma de asemenea să fie vicepremier în guvernul PSD-PNL-UDMR.

De asemenea, ministrul propus al Transporturilor a spus că la Tarom trebuie continuat programul de restructurare al companiei.

"Ştiu că fost trimis către Comisie şi urmează a fi aprobat pentru acel ajutor. Cred că este esenţial să depunem toate eforturile să poată fi aprobat pe schema de ajutor astfel încât restructurarea Tarom şi aşezarea sa pe nişte coordinate comerciale corecte să fie o prioritate", a spus Sorin Grindeanu.

• Adrian Câciu, Finanţe: "Poate sunt puţin controversat"

Adrian Câciu, ministrul propus de PSD la Finanţe, despre care nu există multe informaţii în spaţiul public cu privire la experienţa şi trecutul său, s-a prezentat ca economist, licenţiat în relaţii comerciale şi financiar bancare, interne şi internaţionale. Acesta a afirmat că a făcut un master în dezvoltare rurală şi regională, că a activat în sectorul privat din al doilea an de facultate până în anul 2001, după care a intrat în administraţia publică centrală, respectiv în zona Ministerului Agriculturii unde a ocupat funcţii de conducere şi control, respectiv că s-a ocupat cu verificarea şi monitorizarea procesului de privatizare în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului care a avut de privatizat 739 de societăţi comerciale şi de concesionat 1.400.000 de hectare de teren. Câciu a mai spus că a lucrat la corpul de control de la Ministerul Agriculturii şi apoi, în 2019, a intrat în zona de fonduri europene a acestui minister.

"Scopul meu a fost să-mi fac treaba la locul unde am fost propus. Am participat la elaborarea a 3 programe de guvernare, inclusiv cel de astăzi", a spus Câciu.

Acesta a adăugat: "Evident, în ultimii doi ani, unii dintre dumneavoastră mă cunosc, poate sunt puţin controversat. Am ales să-mi exprim opiniile şi în spaţiul public, opinii pe care acuma unele dintre ele va trebui să şi demonstrez: ce am spus în spaţiul public cu privire la sustenabilitatea finanţelor publice din România şi cu privire la modul în care veniturile trebuie să fie transparentizate sau la modul în care risipa bugetară trebuie să fie altfel abordată şi defapt eliminată şi la modul în care sistemele implicate în controlul şi colectarea bugetară trebuie să-şi facă treaba şi să combată evaziunea fiscală şi economia informal. Repet, acuma va trebui să mă ancorez în realitatea atât legislativă cât şi operaţională din Ministerul Finanţelor şi să livrăm (rezultate)".

Acesta a mai afirmat că lumea are aşteptări de la guvern cu privire la două elemente, care sunt de urgenţă zero: rectificarea bugetară care trebuie să vină foarte rapid, până la 30 noiembrie, şi elaborarea, acolo unde este cazul, a actelor normative pentru încasarea avansului din PNRR.

"În paralel evident cu îndeplinirea condiţionalităţilor care ţin cel puţin de Ministerul Finanţelor pe partea aceasta de îndeplinire a milestone-urilor din PNRR. Acestea sunt primele pe care trebuie să le facem începând din prima zi. Trebuie pregătit bugetul de stat pentru 2022, trebuie analizată acea ordonanţă punte cu care toată lumea s-a obişnuit privind măsurile fiscal-bugetare care vor fi aplicabile în anul 2022 şi evident ţinând seama de noua abordare din programul de guvernare", a mai spus Adrian Câciu.

Ministrul propus al Finanţelor a mai declarat că situaţia macroeconomică, deşi pare bună din perspectiva rezultatelor sau a prognozelor, se confruntă cu o presiune extrem de puternică din cauza dezechilibrelor macroeconomice. "Absolut toţi indicatorii de echilibru macroeconomic în acest moment sunt într-un mare risc, pot să mă refer la deficitul de cont curent, la cel comercial, la deficitul public, pot să mă refer la puseul inflaţionist, avem partea aceasta de expunere externă a datoriei, dar şi datoria publică care începe să devină îngrijorătoare ca pondere în PIB", a arătat Adrian Câciu.

• MIRCEA COŞEA, PROFESOR DE ECONOMIE: "Programul de guvernare este un text literar care încântă, dar cam atât"

Programul de guvernare al Guvernului PSD-PNL-UDMR este un text literar care încântă, dar lucrurile stau în practică cu mult diferit, consideră economistul Mircea Coşea. Acesta ne-a precizat că actuala coaliţie reprezintă un mariaj de necesitate care este în acelaşi timp şi o uniune pentru bani.

Coşea ne-a declarat: "Programul acesta pe care l-am citit este un text literar foarte bun, este foarte entuziasmant unde ar putea să ajungă România: trenuri de mare viteză cu fel de fel de lucruri fantastice.Totul foarte frumos, dar acesta nu este un program de guvernare. Pentru că un program de guvernare trebuie să aibă cel puţin două elemente: în primul rând să aibă o anumită prioritizare a obiectivelor pentru că nu poţi să le faci pe toate odată, iar această prioritizare necesită un anumit grafic, pe perioade de îndeplinire şi pe finanţare. Nu are aşa ceva, iar al doilea lucru pe care trebuie să îl aibă un program (de guvernare) este o evidenţiere foarte clară a posibilităţilor de finanţare. Respectând condiţiile impuse: menţinerea deficitului la un anumit nivel, respectarea PNRR-ului, respectarea promisiunilor pe care le-ai făcut. Aici, din punctul de vedere, apar anumite suspiciuni. Mi se pare foarte complicat să fie menţinute aceste promisiuni pe care aşa-numitul «pachet social» le face pentru că anul 2022 - iar aici problema este că nici nu ştim să existe o schiţă de buget - are anumite probleme. 2022 nu poate să mărească imediat gradul de colectare. Gradul de colectare este o problemă foarte complicată care presupune multe elemente care coincid într-un anumit scop cum ar fi digitalizare, puterea de analiză, conceptul de lucru pentru că ANAF lucrează cu populaţia ca şoarecele şi pisica... În alte părţi există un parteneriat, Fiscul încearcă să preîntâmpine anumite probleme ale oamenilor care plătesc taxe, deci nu este o problemă care să fie rezolvată repede. Oricum, nu la nivelul anului 2022".

Economistul a mai spus că anul 2022 va fi unul foarte complicat, un an care ar trebui privit realist. Coşea consideră de asemenea că în 2022 vor fi implementate noi taxe şi impozite.

"Investiţii străine nu prea se văd la orizont, inclusiv zona în care suntem este destul de caldă acum din punct de vedere geopolitic, deşi nu cred că o să vină ceva foarte repede, iar PNRR-ul este într-o situaţie neclară pentru că partea PSD din guvern cere o renegociere a lui ceea ce este foarte complicat - UE spune că nu ar fi posibil şi chiar dacă ar fi posibil se amână foarte mult intrarea banilor. Aşa că, în anul 2022 vor continua împrumuturile, şi acest guvern se va împrumuta (mult) şi există posiblitatea unor noi taxe şi impozite pe care deşi nu le recunosc la această dată ele vor fi introduse. De exemplu deja se vorbeşte despre eliminarea facilităţilor la impozitarea în construcţii şi IT, asta înseamnă defapt introducerea unui impozit. Faptul că se impozitează pensiile peste 4.000 de lei, faptul că la nivel local apar noi taxe aproape în fiecare zi... Pe filiala UE vor veni anumite taxe, pentru cogenerare şi aşa mai departe. Deci anul 2022 este un an care trebuie privit foarte realist, ca un an dificil în care laptele şi mierea nu vor curge iar ceea ce îşi propune actualul guvern se va îndeplini foarte greu, asta în condiţiile în care nu apar nepotriviri în coaliţie din punctul de vedere al unor obiective. E greu de spus că nu vor apărea. Deci, repet, este un program de guvernare pe care eu l-am citit cu plăcere ca pe un text literar, te încântă să vezi că unii se gândesc că peste 20 România o să fie un fel de Statele Unite ale Americii în Europa, dar în practică lucrurile sunt total diferite", a arătat Mircea Coşea.

Coşea a spus, de asemenea, că actuala coaliţie reprezintă un mariaj de necesitate care este în acelaşi timp şi o uniune pentru resurse.

"Este o necesitate pentru că nu se putea face altfel guvern, dar este şi o uniune pe bani. Asta este clar. Adică ceea ce îi uneşte pe aceşti doi parteneri este această posibilitate de a intra pe nişte finanţări destul de importante şi destul de facil de obţinut. Să nu uităm că acum vor veni vreo patru miliarde imediat, acestea vor fi folosite nu se ştie cum, nu avem niciun fel de veste. Apoi, pe programe se vor împărţi banii într-un fel sau altul. Deci PNRR-ul este un factor de legătură foarte serioasă în cadrul acestei Coaliţii, de aceea sunt foarte curios cum vor rezolva problema: vor încerca să-l renegocieze, nu e sigur că se va putea, sau îl vor lăsa aşa? (...) Probabil că în primăvară vor apare primele probleme (în Coaliţie) pentru că se va vedea că acest program de ajutorare pe perioada iernii nu va fi fost de mare ajutor, iar în primăvară se vor mai întâmpla şi alte lucruri în plan politic", a conchis Mircea Coşea.

• DRAGOŞ CABAT, ANALIST CFA: "Coaliţia de guvernare o să ţină atât timp cât se vor putea împărţi banii din PNRR şi PNDL 3"

"Programul de guvernare are şanse să pună o presiune şi mai mare pe inflaţie şi pe deficitele gemene"

Coaliţia de guvernare o să ţină atâta timp cât se vor putea împărţi banii din Programul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) şi din programul de investiţii Anghel Saligny, consideră Dragoş Cabat analist CFA.

Acesta ne-a precizat: "Coaliţia o să ţină atâta timp cât se vor putea lua bani de la Uniunea Europeană prin programul PNRR şi prin programul PNDL (3), cât se vor aloca. Cât timp se vor împărţi banii va ţine acest program, mai departe rămâne de văzut".

Potrivit lui Cabat, marea problemă a acestui program de guvernare este că există foarte multe măsuri pe partea de cheltuieli şi foarte puţine pe partea de venituri.

"Marea problemă că sunt foarte mult măsuri populiste, pe creşterea costurilor, şi foarte puţine variante de a creşte şi veniturile care să acopere majorările de costuri respective. Aici este marea-marea problemă pe care o are acest program de guvernare. El asociază sau îmbină un program liberal dar pe care liberalii nu au curajul să-l ducă la capăt cu un program social-democrat al PSD-ului cu măsuri bine-cunoscute de majorări de pensii şi de salarii care nu prea are cum să se susţină şi s-a văzut deja din guvernarea trecută că nu are cum să se susţină. Deci este o foarte mare problemă aici pentru că, în stilul acesta, în opinia mea, există mari şanse să se pună o presiune şi mai mare pe inflaţie şi pe deficitele gemene", a afirmat Cabat.

Totodată, analistul consideră că un astfel de program economic oferă puţină credibilitate finanţatorilor României.

"O să vedem ce se va întâmpla, cât o să ne mai creadă străinii şi dacă o să ne scadă cumva ratingul. Vedem ce se va întâmpla pentru că într-adevăr sunt probleme. Probabil că guvernul se va împrumuta la dobânzi mai mari, există această temere pe care cred că o are toată lumea", a conchis Cabat.

• AURELIAN DOCHIA, ANALIST ECONOMIC: "Programul economic al Guvernului nu are nici măcar estimări de creştere pe care să îşi bazeze majorarea cheltuielilor"

Programul economic şi fiscal al Guvernului PSD-PNL-UDMR nu are nici măcar estimări de creştere pentru 2022 pe care să îşi bazeze majorarea cheltuielilor, ne-a precizat analistul Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, cheltuielile suplimentare pregătite de guvern pentru 2022 fac şi mai puţin clară traiectoria de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din produsul intern brut până în finalul lui 2024.

Dochia a afirmat: "Programul acesta este pe un model cu care ne-am învăţat din trecut: sunt trecute acolo nişte cheltuieli pentru care nu se spune nimic de acoperirea din venituri. În programul acesta suntem în faza în care trebuiau să fie clare liniile pentru bugetul pe 2022, dar în fapt nu se menţionează nimic în program (legate de sursa de finanţare). Se spun nişte lucruri punctuale despre creşterea pensiilor, creşterea salariului minim şi aşa mai departe, fără să se indice de unde vor veni banii pentru creşterile acestea. Nu are nici măcar estimările pentru creşterea economică din 2022, pe ce se bazează din punctul de vedere al creşterii aceste promisiuni de mărire a unor cheltuieli? Niciunul dintre elementele care sunt trecute în acest plan nu are acoperire sau explicaţie în resurse şi nici nu există nişte estimări privind impactul pe care l-ar avea diverse măsuri. De exemplu creşterea salariului minim: deobicei se vede în ce măsură ar putea să afecteze diverse industrii, or aici nu se discută nimic şi din păcate, evident, nu este prima oară când se întâmplă aşa ceva la noi. În materie de deficit bugetar lucrurile sunt şi mai complicate pentru că noi avem un angajament de reducere a deficitului bugetar până în 2024, ar trebui să ajungem la un deficit de sub 3% din produsul intern brut. Cu toate aceste cheltuieli suplimentare devine mult mai puţin clar decât a fost până acum cum va putea scădea acest deficit bugetar care în anul acesta este prognozat la circa 7% din PIB. Este o diferenţă mare de la 7% la 3% şi traiectoria de scădere nu este deloc lămurită".

Potrivit analistului, o problemă suplimentară pentru guvern este că ratele de dobândă la care se împrumută guvernul au început să crească.

"Inflaţia este şi ea extrem de ridicată şi Ministerul de Finanţe nu va mai putea să se împrumute nici pe piaţa internă cu 3-4% cât avea până acum, va trebui să crească dobânzile acordate pentru a putea să atragă bani. Iar pe pieţele externe ştim bine că de multă vreme avem cele mai mari costuri de împrumut (din UE). Aşa că acest cost al cheltuielilor guvernamentale de plată a dobânzilor şi tot procesul de rostogolire a datoriei va deveni tot mai complicat în condiţiile actuale", spune Aurelian Dochia.

Acesta a adăugat că dacă veniturile la buget stagnează, primele sacrificate vor fi investiţii, la fel ca în anii trecuţi.

"Multe din cheltuielile acestea sunt într-adevăr permanente. Deobicei, în anii trecuţi, primele care au fost sacrificate au fost investiţiile. Poate că şi în 2022 se va proceda tot în felul acesta dacă vom ajunge ca în situaţia ca economia să nu crească cu o rată atât de mare şi veniturile la buget stagnează. Atunci creşterea salariilor şi a pensiilor va fi acoperită în primul rând din împrumuturi, dar şi prin sacrificarea altor tipuri de cheltuieli cum sunt investiţiile", a conchis Dochia.

• ADRIAN CÂCIU, MINISTRUL PROPUS AL FINANŢELOR: "Rectificarea bugetară va fi aprobată vineri"

Rectificarea bugetară va fi aprobată vineri seara, în şedinţă de guvern, iar banii pentru aceasta sunt în bugetul general consolidat, a declarat, ieri, ministrul propus de PSD al Finanţelor, Adrian Câciu, la audierile din comisiile de specialitate din Parlament. Totodată, Câciu a spus că PNRR reprezintă o prioritate zero şi că guvernul PSD- PNL-UDMR se va încadra în programul de reducere a deficitului bugetar convenit cu Comisia Europeană.

În cadrul procedurii de deficit excesiv, România trebuie să ajungă în 2024 cu un deficit bugetar de sub 3% din PIB. Totodată, ministrul propus pentru Finanţe a evitat să dea informaţii cu privire la necesarul de finanţare până la finalul anului, dar a spus că există resurse la alte ministere şi se vor face realocări inclusiv la sănătate şi pentru acoperirea plăţii pensiilor şi salariilor.

Câciu a declarat: "Rectificarea va fi aprobată vineri noaptea, vineri seara. Stăm până când o aprobăm. Adică nu înţelegeţi noaptea...cum se întâmpla. Deci pur şi simplu trebuie să am cel puţin câteva ore să ajung la minister să mă asigur că toate sursele de finanţare sunt acolo, că tot necesarul de finanţare este acolo, că deficitul se menţine. Foarte important. Deci orice situaţie în acest moment şi în situaţiile din anii următori noi ne vom menţine în programul de convergenţă care este asumat cu Comisia Europeană şi vom găsi formula de spaţiu fiscal astfel încât să putem să introducem şi provocările aduse şi de programul de guvernare dar şi de situaţia macroeconomică din acest moment".

Întrebat de jurnalişti despre rectificarea bugetară, el a afirmat că banii pentru rectificarea bugetară sunt în bugetul general consolidat şi trebuie alimentat Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat "nu cu o sumă mare", trebuie finanţată Sănătatea, unde sunt deconturi întârziate. Tot în sistemul sanitar trebuie rezolvată problema salariilor şi a fost găsită sursa de finanţare. De asemenea, trebuie finanţate mai multe zone unde sunt deconturi întârziate şi scopul este să nu rămână facturi neplătite.

Referitor la sursa de finanţare, el spus că există redistribuiri între ministere, iar unele nu au o execuţie tocmai exemplară, însă nu a menţionat care anume.

"Detaliile trebuie să le văd. Şi aş vrea să ajung joi. Înţeleg că mâine (joi - n.r.) este votul de învestitură, iar eu joi noaptea voi sta la Ministerul de Finanţe pentru că este foarte simplu să spui din redistribuiri (de unde se va asigura sursa de finanţare - n.r.), dar trebuie să nu creezi dezechilibre ulterioare prin ceea ce tu faci rapid. Trebuie să mă asigur că tot ceea ce înseamnă necesarul de finanţare pe fiecare minister este asigurat până la final de an. Tot ceea ce înseamnă necesarul de finanţare pe autorităţi locale este asigurat. Vedeţi ce probleme avem din perspectiva aceasta. Trebuie să mă asigur că sistemul de sănătate este acoperit şi mai ales trebuie să mă asigur că partea socială din acest buget este acoperită până la final de an. Cu o condiţie. Adică nu e condiţie. Cu un obiectiv. Nu e condiţie. Obiectivul de a menţine deficitul aşa cum a fost el asumat la 7,13%", a declarat Adrian Câciu.

Câciu a mai spus la audieri că îşi doreşte investiţii publice cât mai mari în anii următori astfel încât "să putem să facem echilibrarea ofertei cu cererea agregată".

"România este o ţară pe nedrept nedezvoltată la potenţialul pe care îl are şi trebuie găsite resursele financiare, asta este principala problemă a ţării, resursele financiare. Asta măduce către zona de colectare, de creştere a colectării, unde este nevoie de îmbunătăţirea regimului fiscal în parteneriat cu mediul antreprenorial. Sunt probleme care au devenit structurale. Evaziunea fiscală trebuie tratată foarte atent şi foarte rigid. Este o chestiune toxică care trebuie tratată mult mai atent şi nu lăsată... Trebuie să fim parteneri cu toţii", a spus Câciu, adăugând că digitalizarea ANAF este o prioritate, inclusiv dezvoltarea sistemului digital în relaţie cu contribuabilul.

Ministrul propus a mai declarat că se pregăteşte implementarea a "cel puţin 30 de programe pentru microîntreprinderi şi IMM-uri, iar scopul programelor este ca acestea să producă prin sprijinul statului o reconversie natural a economiei româneşti de la o economie pe consum la o economie cu valoare adăugată".

• VIRGIL POPESCU, MINISTRUL PROPUS AL ENERGIEI: "Am trenat prea mult legea offshore şi va trebui să o avem gata până la sfârşitul anului"

Virgil Popescu, ministrul propus de PNL la Energie, a declarat, ieri, în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament, că domeniul energiei necesită o atenţie deosebită atât din perspectiva importanţei strategice pe care o are cât şi pentru gestionarea eficientă a efectelor nocive provocate de pandemie şi de explozia preţurilor la energie electrică şi gaze naturale la nivel mondial.

Acesta a prezentat priorităţile mandatului de ministru în viitorul guvern şi a făcut un apel pentru modificarea legii offshore până la finalul anului.

"Fac un apel către toţi colegii noştrii ca încă de săptămâna viitoare să facem un grup de lucru în Parlamentul României. Am trenat prea mult modificările la legea offshore pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră şi aş dori de săptămâna viitoare să începem împreună lucrul într-un grup cu toate partidele politice în aşa fel încât în cel mai scurt timp, poate chiar până la sfârşitul anului, să putem avea modificări la legea offshore şi să începem investiţiile în extracţia gazelor din Marea Neagră cât mai repede", a spus Popescu.

Acesta a prezentat ca priorităţi finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1, noile SMR-uri în parteneriat cu SUA, pregătirea eliminăriu treptate a cărbunelui din mixul energetic până în 2032, dezvoltarea unui program naţional care să includă dezvoltarea de noi capacităţi energetice, finalizarea şi aporbarea strategiei energetice 2020-2030 cu perspectiva anului 2050, deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră, adaptarea unor capacităţi de producţie a energiei electrice la noile tendinţe europene în materie în sensul transformării acestora pe gaz ca resursă de tranziţie către energia verde, stimularea producţiei de gaze naturale.

"Sperăm să obţinem anul acesta acordul Comisiei Europene pe planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia", a mai spus Popescu, care a adăugat că s-a convenit cu Comisia Europeană inclusiv asupra faptului că AGA CEO trebuie să aprobe unanim - adică şi cu acordul Fondului Proprietatea - majorările de capital de la societate.