Rezultatul alegerilor prezidenţiale va fi interpretat în sens pozitiv de pieţele financiare, dovedind continuitate şi contribuind, astfel, la stabilitatea monedei naţionale în raport cu cea europeană, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.
Domnia sa ne-a precizat, ieri, că, deşi în ultima perioadă, leul a manifestat o tendinţă de depreciere, aceasta se înscrie într-o marjă mică de variaţie şi nu ar trebui să asistăm la o presiune pe cursul de schimb leu-euro.
Nici Banca Naţională a României (BNR) nu consideră că piaţa noastră valutară este ameninţată de un dezechilibru, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, explicând faptul că mişcările care s-au produs, luna aceasta, pe piaţa valutară şi care au stârnit îngrijorare sunt prea puţin semnificative.
Nu în ultimul rând, domnul Vasilescu ne-a mai spus, ieri, că balanţa comercială a ţării noastre are un deficit foarte mare, estimările BNR arătând că acesta va depăşi 15 miliarde euro.
• Dochia: "Tendinţa de depreciere a monedei naţionale se înscrie într-o marjă de variaţie foarte mică şi ar trebui tratată ca normală"
Inflaţia destul de ridicată pe care a avut-o ţara noastră anul acesta şi deficitele externe semnificative sunt argumente în favoarea unei ajustări a monedei naţionale în sensul deprecierii, susţine Aurelian Dochia.
Domnia sa ne-a explicat: "În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, cred că, mai degrabă, rezultatul acestor alegeri va fi interpretat în mod pozitiv de pieţele financiare, fiind o dovadă de continuitate şi de stabilitate, de funcţionare a mecanismelor politice în România şi asta ar trebui să contribuie la stabilitatea monedei naţionale. Dincolo de acest aspect, în ultima perioadă am văzut o anumită tendinţă de depreciere a monedei naţionale şi ar trebui să constatăm că aceasta se înscrie într-o marjă de variaţie foarte mică, totuşi, de la începutul anului şi până acum, de 2-3 puncte procentuale. Aşadar, ar trebui ca aceasta să fie tratată ca absolut normală".
În al doilea rând, ar trebui să observăm atât că România a avut o inflaţie destul de mare pe parcursul acestui an, cât şi faptul că avem deficite externe semnificative, acestea fiind argumente în favoarea unei ajustări a monedei naţionale în sensul deprecierii, lucru care s-a şi produs în ultimele săptămâni, a spus analistul economic.
Domnia sa ne-a mai declarat: "Ce se va întâmpla în continuare depinde de modul în care vor evolua mai mulţi factori interni şi externi şi depinde de măsurile pe care le va lua noul guvern, dar până acum nu există niciunele care să anunţe modificări semnificative de direcţie. Din acest motiv, nu ar trebui să asistăm la o presiune pe cursul leu-euro, ci mă aştept ca, în general, acesta să fie destul de stabil, iar modificările, la fel, de amplitudine mică".
În ceea ce priveşte raportul leu-dolar american sau leu-franc elveţian, evoluţia depinde foarte mult de ce se întâmplă pe plan internaţional, a mai afirmat domnul Dochia, precizând că dolarul a avut o tendinţă de apreciere, nu doar faţă de leu, ci de multe monede, pe fondul a diverse aspecte şi decizii de politică monetară adoptate în SUA, adăugând: "Chiar şi războiul comercial şi măsurile tarifare anunţate de preşedintele american, anul acesta, au dus la întărirea dolarului, deci cred că factorul extern, şi în primul rând deciziile politicii monetare şi financiare din SUA, influenţează cursul dolarului faţă de leu, euro, yen etc".
Conform domniei sale, raportul dintre leu şi franc elveţian poate fi analizat pe baza aceluiaşi principiu, deoarece pentru noi, pentru România, mişcarea principală a leului este faţă de euro.
"Mişcările divergente se datorează exclusiv unor condiţii monetare internaţionale, fie că banca centrală a Elveţiei, fie că cea a Statelor Unite ale Americii anunţă unele măsuri, ele sunt cele care determină evoluţia leului faţă de aceste monede", a mai explicat Aurelian Dochia.
• Vasilescu: "Pe toate pieţele valutare din lume, mişcări de până la 5% sunt considerate nesemnificative, ori la noi mişcarea leului este de 0,5% în raport cu euro"
Deprecierea pe care moneda naţională a consemnat-o în raport cu cea europeană, de la începutul lunii martie şi până joia trecută, a fost de numai 2,3 bani, piaţa noastră valutară fiind în continuare stabilă, este de părere Adrian Vasilescu.
Domnia sa ne-a declarat, ieri: "Mişcările care s-au produs în luna noiembrie pe piaţa valutară, şi care au stârnit îngrijorare în societatea noastră, sunt prea puţin semnificative. De la începutul lunii martie şi până joia trecută, s-a acumulat o depreciere a monedei naţionale în raport cu euro de numai 2,3 bani, care a stârnit o întreagă tevatură pe piaţa dezbaterilor, cu sintagme precum «maxim istoric» sau «record istoric». Întotdeauna vor fi, însă, maxime istorice pentru că peste tot se întâmplă astfel pe piaţa valutară. De altfel, aceste adăugiri sunt foarte mici - de la începutul crizei şi până acum, cifra de dinainte de virgulă (n.r. în ceea ce priveşte cursul leu-euro) a rămas aceeaşi: 4. În plus, de foarte multă vreme, nu doar la noi, se face remarcat un tablou al lunii noiembrie, cu inflaţie, consum care se intensifică cu ocazia Crăciunului şi a altor sărbători, importatori care îşi adună leii, ies pe piaţa valutară, îşi cumpără valută, îşi cumpără mărfurile, fac aprovizionarea şi iată alţi factori care contribuie la această situaţie. Apoi, să nu uităm de balanţa comercială, care de trei ani, are un deficit foarte mare şi ne aşteptăm ca anul acesta să fie peste 15 miliarde de euro. Nu este de joacă, el trebuie acoperit, iar piaţa valutară are şi acest rol, să găsească soluţii ca economia să nu simtă economia prea dur acest deficit. Toate acestea se întâmplă în luna noiembrie şi mai continuă şi în luna decembrie, câteodată".
Potrivit domnului Vasilescu, de la începutul crizei şi până în prezent, piaţa noastră valutară a rămas stabilă, este stabilă şi acum şi va fi stabilă în continuare, întrucât nu sunt niciun fel de semne care să indice o destabilizare.
Adrian Vasilescu a subliniat faptul că mişcările de pe piaţa valutară din România (0,5%-1%) sunt mult mai mici în comparaţie cu altele din regiune (Cehia sau Polonia) şi nu sunt de natură să destabilizeze piaţa.
În plus, pe toate pieţele valutare din lume, mişcări de până la 5% sunt considerate nesemnificative, ori la noi mişcarea leului este de 0,5% în raport cu euro, în luna noiembrie, a mai spus domnia sa explicând că, în ceea ce priveşte raportul euro-dolar, pe piaţa valutară internaţională vedem că sunt zile cu deprecieri sau aprecieri de un dolar sau un euro, iar la noi aceasta este de 2 bani, şi chiar până la 1 leu (dacă atât ar fi deprecierea), este cale lungă.
Săptămâna trecută, în data de 21 noiembrie, euro a atins un nou maxim istoric în raport cu leul, fiind cotat la 4,7808 lei, vineri (22 noiembrie) acesta coborâse la 4,7729 lei, iar ieri un euro valora 4,7722 lei, potrivit cifrelor BNR.
Banca Naţională afişa, ieri, un curs de 4,3441 lei pentru un franc elveţian, după ce un CHF fusese cotat luni, 18 noiembrie, la 4,3586 lei - cea mai mare valoare din ultima săptămână.
Conform băncii centrale, ieri, un dolar american era cotat la 4,3325 lei, aceasta fiind şi cea mai mare valoare a ultimei săptămâni.
Cursul de schimb euro/leu, unul dintre indicatorii extrem de sensibili ai dinamicii business-ului, ar putea depăşi nivelul de 4,81 lei/euro în semestrul I din 2020 şi 4,85 lei/euro în a doua parte a anului, în ton cu dinamica evoluţiei economice interne şi a situaţiei internaţionale, relevă o analiză privind perspectivele monedei naţionale realizată de experţii de la Moneycorp România.
Potrivit sursei citate, moneda naţională a atins săptămâna trecută un nou minim istoric, fiind cotată oficial de Banca Naţională la peste 4,78 lei/euro, iar perspectivele finalului de an tind să urmeze aceeaşi traiectorie negativă. Importurile semnificative realizate în acest an, de 63,8 miliarde de euro (în creştere cu 5,1% la nivelul primelor nouă luni), în ton cu consumul, vor continua în perspectiva sezonului rece şi, mai ales, a sărbătorilor de sfârşit de an.
Experţii consideră că România se află într-o zonă de sensibilitate accentuată, mai ales că trece şi printr-o perioadă plină de provocări pe scena publică (schimbare de guvern, alegeri prezidenţiale etc.), relatează Agerpres.
Perechea valutară EURO/RON este una de tip "managed floating", fiind supravegheată atent de BNR datorită faptului că avem o economie euroizată, iar cursul de schimb reprezintă un aspect semnificativ în desfăşurarea activităţilor comerciale, mai spun specialiştii de la Moneycorp.
Conform analiştilor de la Moneycorp, dinamica evoluţiei monedei naţionale în 2020 trebuie pusă în legătură directă cu evoluţia economică a României, dar mai ales cu provocările la nivel internaţional, care, potrivit estimărilor, tind să se accentueze.
Dincolo de perspectivele evoluţiei economiei globale din 2020, de impactul problemelor din Germania, Franţa şi Italia, principalii parteneri comerciali ai României, o componentă esenţială în dinamica evoluţiei monedei naţionale o va reprezenta situaţia economică internă.
Pentru companii, previziunile privind inflaţia şi cursul valutar au o importanţă majoră în definirea activităţilor economice din 2020. Deprecierea semnificativă a leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, creează probleme în cascadă pe lanţurile economice, cu consecinţe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate.
Analiştii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse şi strategii de hedging.