Analiză AEI: Preţurile negative la energia electrică nu vor scădea facturile românilor

În ultima vreme pe fondul unor temperaturi ale aerului peste media perioadei şi/sau ale intensificării vântului în România, pe piaţa Intraday şi Pentru Ziua Următoare, au existat preţuri negative ale energiei electrice. Totuşi acestea nu vor scădea facturile românilor, fiind chiar un semn al posibilităţii apariţiei pericolului creşterii preţurilor la energie electrică.

De ce preţurile negative ale tranzacţiilor pe bursă cu energia electrică nu scad facturile românilor?

Analizând datele de consum / producţie de pe site-ul TRANSELECTRICA şi datele privind preţurile şi volumele tranzacţionate pe piaţa intraday de pe site-ul OPCOM, în ziua de 1 aprilie 2024 (una din zilele cu preţuri negative), constatăm că aceste preţuri negative au fost atinse exclsusiv între orele 11 - 17, când aceste surse au depăşit contractele de producţie şi import. Ponderea acestor surse a fost între 0,3 - 1% din energia consumată în România (adică mai mult decât neglijabile), fiind exportate în mare parte din lipsa cererii de energie în România la nivelul acelor ore.

Analizând aceleaşi date pentru ziua de 3 aprilie 2024 putem constata că România a exportat energia când avea excedent, energie ieftină (preţurile au fost mici pe fondul cererii extrem de mică din regiune), ca urmare a lispei de consum şi stocare din România, şi a importat energie scumpă (preţurile au fost mari pe fondul cererii mare din regiune), ca urmare a consumului ridicat seara şi dimineaţa. Aaceastă situaţie este determinată de actualele niveluri de consum şi modul în care a fost dezvoltat sistemul energetic în România şi nu de speculaţii în piaţă. Putem observa că în data de 3 aprilie 2024 pe piaţa intraday energia electrică s-a vândut peste zi la export la un preţ de 9 ori mai mic decât s-a importat seara.

Realizând o simulare a situaţiei petrecute pentru o zi de achiziţie vânzare a energiei electrice:

-vom folosi ipoteza încheierii de contracte pentru un consum de 6.400 MWh cu următoarele surse:

oNuclear + Hidro 3500 MWh

oEolian + solar 1800 MWh

oFosil 1100 MWh

-considerând preţurile medii pentru cele 3 categorii (date extrapolate din comparatorul de preţuri ANRE) ar trebui să avem un preţ mediu de vânzare la consumator pentru această zi de 0,73 lei/MWh

Însă în ziua de consum avem un consum mai mic de cât cel aşteptat, de doar 5800 MWh, cu un consum mediu pe timpul zilei de 5200 MWh şi un consum mediu de seară de 6400 MWh, asta determină reducerea surselor de producere a energiei securitare peste zi şi suplimentare a lor noaptea, la fel şi importurile de energie (o parte din surplusul de energie solară de peste zi merge la export).

Astfel, dacă am calcula preţul de vânzare care s-ar forma pe baza mixului de producţie de peste zi am obţine 0,71 lei/MWh (dar atunci nu se consumă energie electrică) şi seara am avea un preţ 0,79 lei/MWh (urmare a importurilor scumpe şi a creşterii ponderii energiei securitare), respectiv preţul mediu ponderat cu comnsumul pentru această zi ar fi în fapt de 0,76 lei/MWh, respectiv cu 4% mai mult decât preţul mediu calculat înaintea zilei de consum.

Dacă luăm o zi fără scăderea consumului de energie electrică, dar cu excedent de resurse regenerabile, care determină oprirea capacităţilor securitare peste zi, preţul de vanzare care s-ar forma pe baza mixului de producţie la amiază ar fi de 0,7 lei/MWh şi seara am avea un preţ de 0,8 lei/MWh (urmare a importurilor scumpe şi a creşterii ponderii energiei securitare), respectiv preţul mediu ponderat cu consumul pentru această zi ar fi în fapt de 0,77 lei/MWh, respectiv cu 5% mai mult decât preţul mediu calculat înaintea zilei de consum.

Trebuie să avem în vedere că:

-scăderea consumului de energie în România şi în special scăderea consumului industrial face ca producţia de energie în timpul zilei şi în weekend să fie excedentară, furnizorii români fiind forţaţi să exporte energia electrică la preţuri mici,

-dezvoltarea în ultimii 15 ani a unor capacităţi de producere a energiei regenerabile fără sisteme de stocare, dezvoltarea sistemelor de acumulare prin pompaj sau dezvoltarea unor sisteme de producere a hidrogenului verde, a determinat creşterea energiei electrice produsă exclusiv pe timpul zilei, care dincolo de dificultăţile tehnice şi de management al sistemului, duce la costuri mai ridicate şi implicit la preţuri mai mari în viitor,

-reducerea numărului de ore de funcţionare a capacităţilor de producere a energiei securitare pe bază de cărbune şi gaze, determină creşterea costurilor cu energia securitară, care în lipsa stocării va avea o pondere tot mai importantă exclsuiv în perioada de vârf de consum (costurile sunt determinate de numărul de ore de fucţionare, reducerea acestora înseamnă costuri mai mari şi implicit preţuri mai mari),

-pornirea - oprirea repetată şi neplanificată a capacităţilor securitare determină randamente scăzute şi costuri ridicate pentru capacităţilor de producere a energiei securitare pe bază de cărbune şi gaze,

-oprirea capacităţilor de producere a energiei regenerabile, sau funcţionarea acestora cu preţuri zero şi negative, determină în fapt, în timp creşterea costurilor cu energia regenerabilă în timp,

impune necesitatea abordării rapide de politici, în special privind stocarea şi producerea de hidrogen verde, care să preîntămpine disfuncţionalităţile în sistemul energetic şi creşterea preţurilor la consumatorul final în viitor.