Analiza EY: Utilizarea stimulentelor fiscale: Ce oferă România, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria

Istoric vorbind, stimulentele fiscale au fost o parte integrantă a setului de mecanisme fiscale pe care statele lumii le-au folosit pentru atragerea investiţiilor străine directe. Facilităţile fiscale pentru companii capătă diverse forme (spre exemplu, amortizări accelerate, posibilitatea reportării pierderilor, deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, posibilitatea de consolidare fiscală) şi au fost, în general, introduse în scopul de a sprijini fie obiective economice mai largi, cum ar fi crearea de locuri de muncă sau nevoia de a atrage investiţii străine directe, fie strategice, de exemplu facilitarea digitalizării, tranziţia energetică şi altele.

Stimulentele fiscale pot juca un rol important în sprijinirea afacerilor locale, sporirea productivităţii şi impulsionarea creşterii economice. Reflectând această convingere, majoritatea ţărilor lumii oferă diverse beneficii fiscale pentru a încuraja dezvoltarea afacerilor.

Scheme de stimulente fiscale oferite de România, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria

România oferă o paletă largă de facilităţi fiscale, chiar dacă unele dintre acestea au fost eliminate prin recentele măsuri fiscale, adoptate în toamna acestui an:

Stimularea capitalizării societăţilor prin acordarea unor reduceri a impozitului pe profit/venitul microîntreprinderilor pentru companiile care au capital propriu pozitiv şi în creştere în perioada 2021-2025, introduse prin OUG 153/2020.

Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în: echipamente tehnologice, active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, active reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare. De asemenea, se poate aplica pentru investiţii în programe informatice şi dreptul de utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, puse în funcţiune şi folosite în scopul desfăşurării activităţii.

Consolidarea fiscală din punct de vedere al impozitului pe profit - începând cu 2022, societăţile pot forma o structură de grup fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit. Practic, societăţile care fac parte din acelaşi grup vor putea să îşi consolideze poziţiile de profit / pierdere fiscală şi să datoreze impozit numai la nivel de grup fiscal. Această măsură permite recuperarea pierderilor fiscale în timp real, prin compensarea cu profitul realizat de alte entităţi din acelaşi grup.

Alte facilităţi prevăzute de legislaţia fiscală vizează stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare - acestea privesc impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile angajaţilor care sunt implicaţi în proiecte de cercetare-dezvoltare.

Situaţia în alte ţări din Uniunea Europeană (UE) şi ce fel de facilităţi practică Polonia, Republica Ceha şi Ungaria

Uniunea Europeană (UE)

Deşi UE este renumită pentru politicile sale de armonizare, totuşi normele fiscale rămân în principal în jurisdicţia statelor membre. Această diversitate a condus la o varietate de stimulente fiscale în UE, fiecare stat membru structurând scheme proprii pentru a răspunde obiectivelor sale socio-economice specifice. În general, aceste stimulente se concentrează pe stimularea cercetării şi dezvoltării, atragerea investiţiilor străine directe, promovarea sustenabilităţii şi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

În timp ce stimulentele fiscale încurajează incontestabil inovarea şi investiţiile, variaţiile pe scară largă între statele membre pot duce uneori la "concurenţă fiscală", potenţial dăunătoare pieţei unice UE. Pentru a atenua acest lucru, UE are reglementări în vigoare pentru a preveni concurenţa fiscală dăunătoare şi pentru a se asigura că stimulentele fiscale respectă regulile comunitare privind ajutoarele de stat.

Cu toate acestea, societăţile care operează în UE sau care se gândesc să intre pe piaţa UE trebuie să examineze cu atenţie stimulentele fiscale, ghidate de factori precum prezenţa geografică, sectorul şi planurile de creştere, pentru a-şi maximiza beneficiile.

Polonia

Anumite tipuri de venituri sunt enumerate în mod explicit ca fiind excluse din domeniul de aplicare al codului fiscal polonez şi, ca atare, nu fac obiectul impozitului pe profit. Printre acestea se numără: veniturile din activităţi agricole, veniturile obţinute ca ajutor de la organizaţii internaţionale, activităţile culturale, de protecţie a mediului, sprijinirea proiectelor publice de drumuri, reţele de telecomunicaţii şi sisteme de alimentare cu apă în zonele rurale, caritate, sănătate şi multe altele. Polonia este cazul de succes, dintre fostele ţări comuniste, în care strategia de dezvoltare economică pe termen lung se îmbină cu rigoarea şi măsurile de menţinere a economiei naţionale în zona competiţională de vârf a Europei.

Exemple de facilităţi acordate companiilor poloneze: amortizarea accelerată, stimularea investiţiilor, crearea noilor locuri de muncă, rezerva pentru investiţii, zone economice speciale, impozit pe tonaj, stimulente pentru robotizare, prototipuri, angajaţi inovatori, pentru extindere, consolidare, stimulente pentru IPO. Deducerea suplimentară pentru activităţi de cercetare - dezvoltare oferă contribuabililor eligibili posibilitatea de a deduce suplimentar 100% din toate cheltuielile eligibile suportate în legătură cu cercetarea - dezvoltarea, sub rezerva anumitor condiţii: începând cu 1 ianuarie 2022, toţi contribuabilii care desfăşoară activităţi de cercetare - dezvoltare pot deduce suplimentar 200% din cheltuielile de angajare suportate pentru angajaţii implicaţi în activităţi de cercetare şi dezvoltare; centrele de cercetare-dezvoltare pot deduce suplimentar 200% din cheltuielile eligibile, procentul fiind dependent de statutul centrului de cercetare şi dezvoltare (microîntreprindere, întreprindere mică, mijlocie sau mare).

Republica Cehă

Scutirile fiscale recunoscute includ amortizarea accelerată, stimulente pentru investiţii pe scară largă, stimulente pentru ocuparea forţei de muncă şi stimulente pentru cercetare şi dezvoltare. Companiile care realizează proiecte de cercetare şi dezvoltare pot deduce din baza impozabilă o sumă suplimentară de 100% sau 110% din costurile de cercetare-dezvoltare eligibile, care poate fi solicitată în cazul în care costurile de cercetare şi dezvoltare eligibile sunt mai mari decât în anul fiscal precedent. Nu poate fi solicitată nicio deducere pentru plăţile de redevenţe, costurile suportate pentru primirea de servicii şi active necorporale de la alte părţi şi nici pentru costurile acoperite de subvenţii.

Ungaria

Printre facilităţile prevăzute de legislaţia fiscală menţionăm: amortizarea accelerată, stimulente fiscale pentru start-up-uri, stimulente fiscale pentru zona culturală, pentru ocuparea forţei de muncă, subvenţii pentru sport, investiţiile în start-up-uri deja existente, dar care au început activitatea recent, credit fiscal pentru punerea în aplicare şi exploatarea investiţiilor şi renovărilor efectuate în scopul creşterii eficienţei energetice, fonduri de investiţii imobiliare, impozitare amânată pentru promovarea creşterii întreprinderilor, staţii de încărcare electrică. Ungaria oferă un set larg de stimulente fiscale pentru cercetare - dezvoltare: costurile directe care sunt legate de cercetare - dezvoltare dintr-un an fiscal sunt deduse din baza fiscală, veniturile din redevenţe sunt scutite integral, contribuţiile sociale pentru cercetători cu titlu ştiinţific sunt 0%, iar pentru restul angajaţilor care lucrează în proiectele R&D se poate obţine o scutire maximă de 6,5%, cota de impunere fiind de 13%.

În concluzie

Într-un peisaj competitiv la nivel global, stimulentele fiscale rămân un instrument important pe care naţiunile lumii le folosesc pentru a încuraja creşterea afacerilor şi dezvoltarea economică. Prin stimularea investiţiilor, a cercetării şi dezvoltării, a IMM-urilor şi întreprinderilor ecologice, aceste mecanisme promovează o economie robustă, durabilă şi rezistentă. Observăm un accent sporit pentru utilizarea stimulentelor fiscale pentru cercetare şi dezvoltare în scopul de a alimenta în mod specific inovaţia. Această strategie nu numai că permite construirea unei culturi a descoperirii ştiinţifice, dar asigură şi că aceste state rămân în pas cu progresele globale.

Există însă şi provocări, precum concurenţa fiscală neloială, impactul general al acestor stimulente asupra revigorării întreprinderilor şi accelerării progresului. Pe măsură ce ţările continuă să îşi adapteze politicile fiscale la tendinţele globale în schimbare, este relevant să urmărim cu atenţie orizontul de evoluţie al stimulentelor fiscale oferite de state, precum şi impactul anumitor iniţiative globale şi europene asupra acestora. Un bun exemplu este impozitul minim global/pilonul II din BEPS 2.0., care va avea ramificaţii largi asupra corporaţiilor, în sensul că facilităţile fiscale în forma aplicabilă astăzi ar putea avea un impact financiar pozitiv diminuat în unele cazuri.