Analiza preliminară: Un sistem de apărare antiaeriană rus a doborât avionul prăbuşit în Kazahstan de Crăciun

Ancheta după catastrofa aviatică petrecută miercuri, 25 decembrie, continuă, iar primele indicii sugerează că un sistem de apărare antiaeriană rus ar fi doborât avionul de pasageri prăbuşit în Kazahstan de Crăciun, conform unei analize CNN.

Autorităţile au recuperat a doua cutie neagră pentru a investiga cauzele tragediei. Se crede că un sistem rus a lovit zborul J2-8243 al Azerbaijan Airlines, confuzându-l cu o dronă ucraineană de atac de lungă distanţă.

Azerbaijan Airlines a anunţat că avionul prăbuşit în Kazahstan a fost afectat de "interferenţe externe fizice şi tehnice," conform unei investigaţii preliminare. Oficialii din Azerbaidjan, Kazahstan şi Rusia au cerut evitarea speculaţiilor până la finalizarea anchetei.

Prăbuşirea a dus la moartea a 38 de persoane din cele 67 aflate la bord, iar printre supravieţuitori se află doi copii. Avionul zbura de la Baku la Groznîi şi a efectuat o aterizare de urgenţă aproape de Aktau, la 3 km distanţă. Mass-media rusă a menţionat că aeronava a fost redirecţionată din cauza ceţii dense în Groznîi.

Zborul a decolat la 7:55 a.m. (ora Azerbaidjanului) şi s-a prăbuşit după aproximativ două ore şi jumătate.

Autorităţile nu au oferit încă explicaţii privind ruta avionului, care a traversat Marea Caspică, având în vedere că Baku şi Groznîi sunt la vest, iar Aktau la est. O a doua cutie neagră a fost recuperată şi autorităţile speră că aceasta va oferi informaţii relevante pentru investigarea incidentului. Citirea ambelor cutii negre va dura aproximativ două săptămâni. Ministrul Transporturilor din Kazahstan a declarat că un semnal din Rusia a fost primit cu 45 de minute înainte de prăbuşire, indicând redirecţionarea zborului.

Dispecerul rus a raportat că aeronava avea o defecţiune a sistemelor de control şi că echipajul a decis să se îndrepte spre Aktau din cauza vremii nefavorabile. Ulterior, s-a afirmat că un rezervor de oxigen a explodat în cabina pasagerilor, provocând pierderea cunoştinţei acestora. În timpul celor două încercări de aterizare, avionul a deviat de la traseu şi a pierdut comunicaţiile înainte de prăbuşire.

Flightradar24 a raportat că aeronava a fost expusă la bruiaj GPS şi spoofing în apropiere de Groznîi, ceea ce poate afecta navigaţia şi comunicaţiile avionului, punând în pericol siguranţa zborului. Datele şi videoclipurile de la prăbuşire sugerează posibile probleme de control ale aeronavei, iar imagini ale avionului arată perforaţii care ar putea fi provocate de schije, indicând o explozie în apropierea cozii. Iniţial, Azerbaijan Airlines şi agenţiile ruse au spus că incidentul a fost cauzat de o coliziune cu păsări, dar autorităţile ruse au oferit o altă versiune, afirmând că dronele ucrainene şi ceaţa densă au forţat avionul să părăsească spaţiul aerian al Groznîi. Incidentul a avut loc după atacuri ucrainene cu drone în sudul Rusiei, iar cel mai apropiat aeroport rus fusese închis.

Andriy Kovalenko, şeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, a respins afirmaţiile anterioare despre o coliziune cu păsări, susţinând că avionul a fost doborât de un sistem de apărare antiaeriană rus.

"Rusia ar fi trebuit să închidă spaţiul aerian deasupra Groznîi, dar nu a făcut-o", a spus Kovalenko, speculând că autorităţile vor încerca să ascundă adevărata cauză a prăbuşirii, inclusiv găurile din avion, deoarece ar fi "inconvenient" să dea vina pe Rusia.

Justin Crump, expert în securitate şi CEO al Sibylline, a declarat că teoria potrivit căreia avionul a fost doborât de Rusia este cea mai plauzibilă, având în vedere faptele disponibile. El a menţionat că apărările aeriene ruse erau active în Groznîi în momentul incidentului, dar a subliniat că nu a fost vorba de o acţiune deliberată. Crump a adăugat că Rusia este îngrijorată de dronele ucrainene cu rază lungă de acţiune, care adesea nu sunt doborâte.

Oficialii americani nu au precizat ce tip de sistem a fost utilizat pentru a doborî avionul, dar Rusia deţine sisteme avansate de apărare antiaeriană, inclusiv S-300 şi S-400.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat că ar fi greşit să se speculeze asupra cauzei prăbuşirii înainte de finalizarea anchetei. De asemenea, preşedintele Senatului din Kazahstan, Maulen Ashimbayev, a spus că natura daunelor şi cauzele dezastrului sunt încă necunoscute.

Autorităţile braziliene şi reprezentanţii Embraer vor ajunge în Kazahstan pentru a ajuta la investigarea prăbuşirii aeronavei. Resturile avionului au fost păstrate intacte la locul accidentului, iar zona a fost împrejmuită pentru a facilita investigaţiile. Bozumbayev a menţionat că nu se poate determina încă cauza preliminară a prăbuşirii, întrucât sunt necesari specialişti. De asemenea, nu au primit informaţii oficiale din partea Rusiei sau Azerbaidjanului, ceea ce face imposibilă respingerea vreunei versiuni.

ICAO, agenţia ONU pentru aviaţie, va trimite un expert la faţa locului pentru a monitoriza investigaţia internaţională a prăbuşirii avionului. Organizaţia a solicitat o "investigaţie cuprinzătoare şi independentă" şi a cerut părţilor implicate să protejeze informaţiile şi documentele relevante pentru a sprijini procesul de investigare.