Analiză XTB: În ce fel pot influenţa alegerile din SUA taxele din România

În contextul alegerilor din SUA, unde candidaţii apar suficient de apropiaţi în sondaje şi orice rezultat este posibil, investitorii privesc către 2025 ca un an care se anunţă foarte provocator din punct de vedere economic.

Potrivit unui comunicat primit la redacţie, în vreme ce Kamala Harris are în vedere politici pentru reglementarea unor preţuri şi temperarea costului locuinţelor, Donald Trump ar plănui măsuri de reducere a taxării şi susţinere a energiei convenţionale. Efectele se vor resimţi inclusiv mult mai departe decât graniţele SUA, chiar şi din pură perspectivă economică, înainte de a lua în considerare liniile diferite de politică externă.

Pentru actualul preşedinte Joe Biden, care a menţinut taxele vamale introduse de Trump, strategia a fost cea de reducere a expunerii la China. Totuşi, un al doilea mandat al lui Trump, având în vedere ameninţătorul nivel de tarifare cu 60% propus în campanie, ar însemna un efort în direcţia "decuplării" de China, arată Claudiu Cazacu, într-o analiză XTB.

Totuşi, aceasta s-ar produce fragmentar, în timp, şi cu anumite consecinţe la adresa eficienţei lanţurilor de aprovizionare şi ale preţurilor. În cele din urmă, după o perioadă de tranziţie, s-ar atinge un alt nivel de echilibru relativ, dar între timp afectând şi state precum Vietnam, Malaezia, Mexic care au operat atât ca intermediari sau "conectori" între SUA şi China, cât şi ca beneficiari al relocării activelor productive.

Consumatorul ar fi cel care ar duce pe umeri o parte semnificativă din costul ajustării. Europa deja plăteşte preţul unei lente repoziţionări potrivite pentru noul climat industrial, cu decalaje faţă de vârful digitalizării şi tehnologiei AI din SUA şi China şi cu o severă concurenţă pe segmentul auto dinspre China. În aceste condiţii, continentul riscă să prelungească sau chiar să mărească diferenţa de creştere economică faţă de celelalte mari economii.

Mai mult, slăbirea unor alte pieţe emergente înseamnă o luptă şi mai grea pentru ţările exportatoare din Europa.

Deşi economia a surprins favorabil în SUA, cu un avans văzut de Conference Board la 2,5% anul acesta şi o creştere de 1,7% anul viitor, în timp ce datele prelucrate de Atlanta Fed arată chiar 3,4% ritm de creştere a PIB în trimestrul al treilea, aceasta nu pare a opri Rezerva Federală din tendinţa de scădere a dobânzilor, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.

Mişcarea este posibilă cu retragerea inflaţiei, dar necesară în condiţiile unei îndatorări publice în creştere. Peste 35% din veniturile obţinute din taxe se îndreaptă către plata dobânzilor datoriei publice, în creştere de la aproape 20% cu 3 ani înainte. Până la urmă, taxele vamale sunt o formă de impozitare, iar politica băncii centrale va încerca să echilibreze balanţa.

Dacă Trump favorizează menţinerea unor niveluri mai reduse ale taxării individuale după 2025, iar Harris ar permite revenirea la palierele mai ridicate de dinainte de 2017, pare totuşi limpede că, sub o formă sau alta, nivelul general de taxare va creşte, doar sursa fiind diferită: companiile şi cei cu venituri ridicate în varianta Harris, iar importurile în varianta Trump.

Totuşi, sunt unele semne de întrebare despre cât de echilibrat ar putea fi bugetul american prin veniturile aduse de taxele vamale. O îngrijorare referitoare la creşterea deficitului susţine, pe lângă alţi factori, şi aprecierea aurului.

În ţara noastră, spaţiul pentru creşteri de taxe ar putea fi amplu, având în vedere estimările pentru deficitul de cash de 8% sau 237 miliarde de lei, cu aproape 10% peste nivelul estimat anterior şi ponderea tot mai mare a cheltuielilor pentru plata dobânzilor datoriei publice, subliniază Claudiu Cazacu.

Alegerile ar putea marca ieşirea din starea de expectativă a unora dintre agenţii economici şi ar putea debloca, de aici, un impuls favorabil, probabil însă mai mult decât compensat de prelevarea, prin taxe, a unor sume necesare aducerii deficitului bugetar pe un trend

mai aproape de cel suportabil pe termen mediu lung.

Apropierea alegerilor americane înseamnă un nivel mai ridicat de incertitudine care, la rândul său, afectează economia reală.

Istoric vorbind, pe termen mediu şi lung, bursele sunt mai sensibile la tendinţele economiei reale şi ale inflaţiei decât la rezultatul alegerilor. Regimul cel mai favorabil tinde să fie cel al creşterii

economice combinate cu scăderea inflaţiei, oferind pentru S&P500 un avans mediu de 3,52% în trei luni.

De data aceasta, cu bursele aproape de maxime istorice şi entuziasmul referitor la AI concentrat în Nvidia şi radiind spre alţi giganţi din domeniul tehnologiei, pieţele par a culege deja roadele

scăderii inflaţiei.

Totuşi, anul viitor, componenta de creştere economică ar putea fi mai dificil de îmbunătăţit, aducând riscuri suplimentare investitorilor, subliniază consultantul de strategie XTB România.