Analiză XTB: Incertitudinea, principalul motiv care influenţează modul în care economisim

ncertitudinea este dintre cuvintele de bază prin care se poate descrie societatea actuală, aspect care se reflectă şi în modul în care oamenii economisesc, tinerii fiind consideraţi "motoare de creştere" a pieţei din perspectiva investiţiilor, arată analiştii XTB, company de tranzacţionare pe bursele internaţionale.

În teorie, economisirea poate fi descrisă prin acel exerciţiu de "sacrificare" a venitului din momentul actual pentru a atinge obiectivele viitoare. În discuţiile despre modul de economisire al oamenilor este inevitabil termenul "complex", mai ales pentru că procentul dedicat economisirii se află la niveluri chiar mai scăzute decât cele de dinaintea pandemiei.

This tendinţă uşor descendentă în privinţa economiilor este observată la nivelul principalelor state din zona Euro. În timp ce ţări precum Germania, Franţa sau Belgia au rate de economisire de peste 12%, în alte ţări precum Italia, Spania sau Portugalia vedem că aceste rate nu ajung nici măcar la 6%. Pe de altă parte, gospodăriile din România şi Bulgaria prin să cheltuiască adesea mai mult decât câştigă, ceea ce duce la rata de economisire negativă. De exemplu, ratele de economisire au fost negative în ultimii 15 ani în Bulgaria (-11%) şi în România (-6%), potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Aceste diferenţe notabile în ceea ce priveşte acest procentul ratei de economisire nu pot fi puse pe seama unui singur motiv. Cunoştinţele financiare, nivelurile veniturilor sau costurile vieţii influenţează modul în care indivizii bani planifică finanţele.

În acelaşi timp, există şi alţi factori, cum ar fi pensiile. Unele ţări, precum Grecia sau Spania, unde sunt pensii ridicate, descurajează cetăţenii să pună bani deoparte. Acest lucru, evident, se poate transforma într-o problemă, dacă autorităţile încep să ajusteze alocaţiile şi pensiile.

Conduita usor "conservatoare" îi convinge pe europeni să decidă, în cazuri, să păstreze banii "la saltea" în conturile curente ale băncilor. Acest concept reflecte puternic că, într-un mediu cu inflaţie ridicată, banii cetăţenilor sunt extrem de neproductivi.

Mulţi dintre europeni încă nu înţeleg că un cont curent în sine nu ar trebui să se comporte ca un produs bancar "final", ci doar ca un simplu intermediar care canalizează fondurile către produsul de economisire ale momentului potrivit, explică analiştii XTB.

Chiar dacă fiecare ţară are propriile caracteristici în ceea ce priveşte economisirea, este adevărat că europenii au în anumite comportamente şi preferinţe. În plus, procesul de globalizare, accelerat în principal de social media, nu face să tindem tot mai mult să avem gusturi şi preferinţe comune.

Niciodată nu am mai fost atât de asemănători - am ajuns să urmărim aceleaşi seriale, să ascultăm aceeaşi muzică sau să admirăm aceiaşi influenţe. Deja avem exemple care ne dovedesc cum o tendinţă se poate muta rapid în lumea economică (boom-ul criptomonedelor sau acţiunile GameStop).

Obiceiurile de economisire, neschimbate zeci de ani până la ETF-uri

Prin urmare, nici finanţele personale nu sunt ocolite de această realitate şi, chiar dacă există diferenţe locale (în principal din motive de fiscalitate), privind activul acesta din ce în ce mai unanim - şi nu doar în rândul european.

Până nu demult, produse de economisire convenţională precum depozitele sau fondurile de investiţii erau financiare preferate. Aceasta era o tendinţă care rămăsese neschimbată timp de decenii, până la apariţia unui nou produs: ETF-urile.

ETF-urile, sau Exchange Traded Funds, sau pur şi simplu fonduri de investiţii cotate, au originea în anii '90 în Statele Unite. Aceste instrumente s-au născut pentru a îndeplini o sarcină simplă: să reproducă într-un mod mai ieftin şi mai facil comportamentul unui indice bursier.

Investiţia minimă, uşurinţa de cumpărare şi de a vinde şi, mai ales, costurile reduse sunt principalii factori de succes ai acestui produs. Tocmai acest ultim factor, costul redus al investiţiei, este, fără îndoială, cel mai important factor de diferenţiere al ETF-urilor faţă de alte produse similare.

Din volumul tabelului de mai sus, mai mult de 70% se află în Statele Unite, unde ETF-urile au depăşit deja fondurile de investiţii tradiţionale, punctează analiştii XTB. Aşadar, este inevitabilă întrebarea: ce a făcut ca ETF-urile să depăşească bariera distribuţiei şi să ajungă în sfârşitul investitorilor? Răspunsul este destul de simplu: planurile de investiţii.

Un plan de investiţii nu este altceva decât un portofoliu personalizat de ETF-uri, în care utilizatorul decide ce produse doreşte să aleagă, ponderea principală ele şi modul în care să asigure depozitele.

Cum arată viitorul economiilor în Europa

Dacă ar trebui să definim vremurile noastre într-un singur cuvânt, acesta ar fi, fără îndoială, "incertitudine" (economică, politică, profesională, socială). Spre deosebire de generaţii anterioare, acum trăim într-o epocă în care stabilitatea nu se mai găseşte nicăieri.

În acest context în plină schimbare accelerată de progres tehnologic, a fost inevitabil şi modificarea rutinei noastre zilnice. Dacă nu mai sunăm, nu ne mai ghidăm sau nu mai comunicăm aşa cum o făceam acum treizeci de ani, de ce mai economisim în continuare aşa cum se făcea în trecut?

Tocmai această întrebare este cea pe care îi îngrijesc mulţi investitori o în fiecare zi, efectul fiind o creştere notabilă a acumulării unor produse precum ETF-urile, în detrimentul fondurilor de investiţii tradiţionale. La sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului 2023, volumul gestionat pe ETF-uri şi fonduri pasive din Statele Unite le-a depăşit pentru prima dată în istorie pe cele de gestionare activă, arată analiştii XTB.

Potrivit sondajului YouGov de BlackRock, 65% din totalul ETF-urilor se află "în mâinile" investitorilor cu vârste mai mari de 35 de ani, o tendinţă de îngrijire, însă, se va schimba radical pe viitor. Generaţia numită "Millenials" (născută între anii '80 şi '94) şi generaţia Z (născută începând cu 1995) sunt considerate motoare de creştere pe piaţa europeană de ETF-uri. Potrivit acestui studiu, în viitor, persoane cu vârsta peste 35 de ani. vor ajunge să reprezinte doar 46% din proprietarii de ETF-uri, ceea ce ar face ca cei sub această vârstă să reprezinte categoria cu cele mai multe poziţii pe acest produs, subliniază analiştii XTB.