ANALIZĂ XTB, Radu Puiu: Războiul din Orientul Mijlociu, noi temeri pentru economie. Cât de importantă este Strâmtoarea Ormuz pentru petrol?

Ne aflăm, deja, la un an de la izbucnirea conflictului din Israel, timp în care războiul din Orientul Mijlociu a escaladat dramatic, mediul economic temându-se acum de o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz, unul dintre principalele hub-uri de transport al petrolului, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Unul dintre principalele focare de atenţie pentru piaţă este petrolul, care a fost afectat de creşterea tensiunii dintre Iran şi Israel. În ultimele luni, preţul barilului a avut de suferit de pe urma dezacordurilor dintre membrii OPEC, a scăderii cererii globale şi a posibilei victorii a lui Donald Trump în următoarele alegeri.

Cu toate acestea, instabilitatea din Orientul Mijlociu a stimulat din nou preţul petrolului: după atacul iranian de săptămâna trecută, preţul petrolului a crescut cu peste 4%, o tendinţă care a continuat la scurt timp, când a crescut cu încă 2%, potrivit comunicatului.

În spatele acestor creşteri se află o temere: o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz, unul dintre cele mai importante hub-uri de transport al petrolului din lume.

Cât de importantă e Strâmtoarea Ormuz pentru economie?

Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante şi strategice rute maritime din lume şi unul dintre cele mai importante noduri pentru transportul de petrol la nivel mondial.

Situată între Oman şi Iran şi având o lungime de doar trei kilometri, această strâmtoare conectează pasajul maritim al ţărilor din Golf (Iran, Kuweit, Arabia Saudită, Bahrain, Qatar şi Emiratele Arabe Unite) cu Marea Arabiei şi cu alte regiuni din afara acesteia şi serveşte drept punct de legătură între producătorii de petrol din Orientul Mijlociu şi pieţele cheie din Asia-Pacific, Europa şi America de Nord.

În acelaşi timp, Strâmtoarea Ormuz este una dintre principalele rute comerciale maritime la nivel internaţional. De fapt, se estimează că această strâmtoare este responsabilă pentru aproximativ 11,1% din comerţul maritim. În cazul petrolului, însă, această influenţă este şi mai mare.

Conform celor mai recente date ale AIE (Agenţia Internaţională pentru Energie), se estimează că aproximativ 30% din comerţul mondial total cu petrol trece prin această zonă, deşi între ianuarie şi octombrie 2023 această cifră a crescut la aproape 40%, explică analistul XTB România, se menţionează în comunicat.

Conform datelor Administraţiei americane pentru informaţii energetice (EAI), aproximativ 21 de milioane de barili de petrol pe zi au trecut prin Strâmtoarea Ormuz în 2022, echivalentul a 21% din consumul mondial de lichide petroliere. Între 2022 şi prima jumătate a anului 2023, fluxul de petrol prin acest canal a reprezentat mai mult de un sfert din totalul petrolului comercializat pe mare în lume.

Iar dacă se adaugă volumele de petrol şi ţiţei care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz între 2020 şi 2022, numărul total de barili se ridică la peste 2,4 miliarde pe zi, cifre care evidenţiază ponderea enormă pe care o are această enclavă în comerţul mondial cu ţiţei, explică Radu Puiu.

Strâmtoarea Ormuz este şi principala rută de export pentru petrolul din Iran, Arabia Saudită, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Qatar. Aceste exporturi sunt direcţionate în principal către Asia şi, în special, către China, Japonia şi India, deşi, după războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, Strâmtoarea a câştigat, de asemenea, greutate în importurile europene de ţiţei.

Concret, se estimează că aproximativ 5% din fluxul de petrol care trece prin Strâmtoarea Ormuz este direcţionat acum către Europa, ceea ce este echivalent cu aproximativ 900.000 de barili pe zi. Înainte de conflictul ruso-ucrainean, aceste importuri erau echivalente cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă că Europa şi-a crescut importurile de petrol cu aproximativ 25%.

Pe lângă petrol, Strâmtoarea Ormuz joacă un rol important şi în transportul altor materii prime precum propanul sau gazele naturale. În cazul propanului, se estimează că aproximativ 31% din comerţul mondial trece prin această zonă, în timp ce în cazul gazelor naturale, această cifră reprezintă aproximativ 20%.

Prin urmare, o blocadă în această zonă ar putea avea consecinţe grave nu numai pentru petrol, care a suferit deja primele creşteri de preţ, ci şi pentru comerţul cu alte materii prime, arată analistul din cadrul XTB România.

Ce efecte ar avea un blocaj în Strâmtoarea Ormuz?

Iranul a ameninţat de mai multe ori, în ultimii ani, că va bloca strâmtoarea Ormuz, în 2011, 2012 şi 2016. Cu toate acestea, până în prezent, strâmtoarea nu a fost supusă niciunui blocaj semnificativ, cu excepţia celei din 1984, în plin război între Iran şi Irak.

O eventuală blocare a strâmtorii Ormuz ar putea avea consecinţe importante pentru comerţul mondial. Concret, se estimează că, dacă strâmtoarea Ormuz ar fi blocată, preţul petrolului ar putea ajunge chiar între aproximativ 150 şi 200 de dolari, punctează Radu Puiu.

În acest scenariu, însă, este dificil de prevăzut cum va evolua preţul petrolului: totul depinde de răspunsul Israelului la atacul Iranului. În acest moment, credem că posibilitatea atenuării conflictului este limitată, deşi am mai văzut acest lucru în aprilie şi acum un an, în octombrie: răspunsul ambelor părţi a fost limitat, ceea ce a redus creşterile iniţiale înregistrate de ţiţei, punctează analistul XTB România, se precizează în comunicat.

În prezent, preţul petrolului este de aproximativ 75 de dolari pe baril, după creşterile suferite după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Cu toate acestea, există posibilitatea ca ţiţeiul să scadă până la 60 de dolari, datorită creşterii producţiei în ţările OPEC sau a creşterii numărului de vehicule electrice în China. Strâmtoarea Ormuz va juca un rol cheie în determinarea modului în care va evolua petrolul în următoarea perioadă.