ANDREEA TĂNĂSESCU, LA BLOUSE ROUMAINE: "Odată scoasă din lada de zestre, ia devine un simbol universal al României şi al feminităţii în general"

Reporter: Cât de implicat este statul în promovarea iei ca simbol naţional?

Andreea Tănăsescu: Nu există o strategie naţională în acest sens. Statul se implică prin susţinerea proiectelor punctuale ale mişcării generate de "La blouse roumaine" încă din 2013.

Reporter: Comunitatea "La Blouse Roumaine" se măreşte de la an la an. Vedeţi un interes mai mare pentru ie? De unde credeţi că porneşte şi cum poate fi el încurajat?

Andreea Tănăsescu: Da, vedem acest interes şi ne bucură pentru că e în mare parte un rezultat al eforturilor şi implicării noastre. IA în sine este atât de frumoasă, diversă şi plină de semnificaţii, încât, odată scoasă din lada de zestre, ea devine un simbol universal al României şi al feminităţii în general. Interesul este menţinut de adaptabilitatea sa la nevoile secolului XXI. Şi aici mă refer la o multitudine de aspecte, de la comunicare până la tipul de aţă care se foloseşte pentru broderie.

Reporter: Cum putem apăra ia ca simbol naţional, având în vedere scandalul iscat în trecut cu o copie a celor de la Dior?

Andreea Tănăsescu: Ne-ar trebui un serial pentru a discuta un aspect atât de complex ca cel al protejării patrimoniului cultural. Pe scurt, avem nevoie de un cadru legislativ, de investiţii şi de foarte multă educaţie internă şi internaţională.

Reporter: Ce alţi mari creatori au fost inspiraţi, de-a lungul timpului, de bluza tradiţională româneas-că?

Andreea Tănăsescu: Yves Saint Laurent este părintele IEI ca obiect vestimentar al modei de lux. A creat în 1999 chiar şi o colecţie intitulată La blouse roumaine. Jean Paul Gaultier, Tom Ford, Carolina Herrera, Ralph Lauren, Joseph Altuzarra, Michael Kors aunt alte nume care au avut ia românească drept sursă de inspitaţie în creaţiile lor.

Reporter: Cum este văzută în afară ia şi ce îi face pe străini să o adopte?

Andreea Tănăsescu: Este extrem de iubită şi puratată, în special datorită feminităţii pe care o emană. Apoi intervine materialul, fibra naturală, versatilitatea şi designul ei fantastic, perfectat de generaţii întregi de femei care au contribuit la crearea ei.

Reporter: În ce ţări este ia româ-nească cel mai mult căutată?

Andreea Tănăsescu: Franţa, Statele Unite, Canada, Japonia, Thailanda şi India, acolo unde este şi cel mai mult copiată.

Reporter: Care sunt evenimentele de promovare a iei şi unde consideraţi că am mai avea de lucrat pentru promovarea ei?

Andreea Tănăsescu: E nevoie de o strategie naţională, mai mult decât de evenimente. Avem chiar prea multe evenimente şi prea puţine ii.

Reporter: Au existat discuţii legate de introducerea iei în patrimoniul cultural UNESCO. S-au mai făcut paşi către această direcţie? A fost depus dosarul?

Andreea Tănăsescu: Nu s-a depus dosarul, din câte ştiu se lucrează la el. Sperăm să se finalizeze şi să se aloce fondurile necesare pentru recunoaşterea şi protejarea IEI ca simbol naţional.

Reporter: Care sunt zonele din ţara noastră unde ia îşi păstrează autenticitatea cel mai mult?

Andreea Tănăsescu: Bucovina, Cezieni - Olt şi oriunde comunităţile păstrează şi transmit IA mai departe. Paradoxal IA se recuperează în mai toate marile oraşe şi în diaspora. Este foarte interesant de urmărit acest fenomen şi cum va arăta IA secolului 21.

Reporter: Consideraţi că s-a creat mai degrabă un trend din folosirea motivelor tradiţionale şi reinterpretarea iilor sau refacerea lor?

Andreea Tănăsescu: Nu e un trend, e o trezire a conştiinţelor, o foame de rost şi sens pe care uneori nici nu o percepi. Şi cred că este doar începutul!

Reporter: Vă mulţumesc!