Viitorul UE: Cultura şi valorile democratice - soluţiile pentru depăşirea crizelor actuale

Actualele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană vor putea fi depăşite doar dacă decidenţii de la Bruxelles şi cetăţenii statelor membre vor înţelege cu adevărat moştenirea culturală a acesteia, interconexiunile dintre naţiunile europene şi valorile democratice care au stat la baza înfiinţării acestei structuri supra-statale, au afirmat, vinerea trecută, participanţii la conferinţa "În inima Europei", organizată la Bucureşti de Uniunea Internaţională Pan-Europeană, în colaborare cu Pan-Europa România şi cu Biblioteca Centrală Universitară "Carol I".

În deschiderea evenimentului, Mirelle Rădoi, directorul general al instituţiei de cultură care a găzduit conferinţa, a afirmat: "Misiunea Bibliotecii Centrale Universitare este să faciliteze accesul la educaţie şi să creeze un mediu intercultural, ce reprezintă centrul Uniunii Europene. Din această perspectivă, Europa nu este doar o construcţie geopolitică, ci o comunitate de valori, un proiect constant care, pentru fiecare dintre noi, are viitor. Fiecare pagină pe care o întoarcem, fiecare valoare pe care o împărtăşim, fiecare pas pe care îl facem în procesul de educare reprezintă elemente cheie care contribuie la dezvoltarea ideilor europene. În urma paşilor făcuţi de marile personalităţi pentru a înţelege importanţa educaţiei şi accesului la cunoaştere, avem o datorie ca aceste valori centrale să creeze poduri între trecut şi prezent pentru a desena un viitor pe care îl dorim. Din păcate, Europa nu trece printr-un moment confortabil, fiind măcinată de tensiuni şi conflicte, criză economică şi o tendinţă îngrijorătoare de scădere demografică, care este compensată de migraţia puternică".

Fostul ministru de Finanţe în guvernul Cîţu, Alexandru Nazare - preşedintele Pan-Europa România - a afirmat că românii sunt pro-europeni de aproape 100 de ani.

Alexandru Nazare a declarat: "Dacă întrebi orice român, îţi va spune că istoria noastră în Uniunea Europeană a început odată cu aderarea ţării noastre la 1 ianuarie 2007. Serios? Istoria noastră privind Uniunea Europeană a început în 1926, când prinţul Leon Ghika a publicat lucrarea «Spre Pan-Europa» şi a participat la primul congres paneuropean, care a avut loc în acelaşi an la Viena (n.red. - au participa la primul congres 2000 de reprezentanţi din 24 de ţări europene). De ce? Pentru că a dorit să construiască în jurul acestei idei. Noi am fost prezenţi la toate conferinţele paneuropene (şapte conferinţe) care au avut loc până la declanşarea celui de-al doilea război mondial, prin Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Dimitrie Gusti, ultimul fiind cel care a avut ideea organizării unei conferinţe paneuropene la Bucureşti. Noi, românii, am luptat pentru ideea unităţii europene, am fost europeni cu mulţi ani înainte de a face parte din Uniunea Europeană. Am fost prezenţi tot timpul la discuţiile privind Uniunea Europeană, chiar atunci când s-au pus bazele actualei structuri. În 1955, am participat, prin Grigore Gafencu, la prima decizie cu privire la alegerea unui imn european - «Oda Bucuriei» -, când Uniunea Europeană încă nu exista (n.red. - Comunitate Economică Europeană a fost înfiinţată în 25 martie 1957, iar imnul «Oda Bucuriei» a fost adoptat oficial ca imn european în 1972). Iar Gafencu a fost de acord cu acest imn. (...) Ne-am întors în Europa, suntem în Uniunea Europeană, vom rămâne aici, suntem creativi, suntem practici şi dorim să aducem schimbări importante, benefice, în multe domenii. Educaţia, cultura, religia, împărtăşirea cunoştinţelor au unit naţiunile europene. Nu mai vorbim despre competenţe, care definesc sistemele naţionale. Politica externă, apărarea, cheltuielile economice sunt lucruri comune care nu ne oferă niciun scop, dar ne asigură că nu pierdem, că nu vom fi şterşi din istorie şi că am câştigat întreaga putere împărţind aceleaşi valori, iar acest lucru se întâmplă de peste 100 de ani".

• Pavo Barisic: "UE - singura putere mondială născută din ideea de pace"

Alain Terrenoire, preşedintele Uniunii Internaţionale Pan-Europene, a amintit despre provocările cu care se confruntă în prezent continentul european şi a spus: "Acesta este momentul în care e nevoie de unitatea europeană, a ţărilor şi cetăţenilor europeni, unitate ce reprezintă adevărata putere care asigură independenţa şi suveranitatea întregii Uniuni Europene, care este obiectivul principal al acestei construcţii politico-economico-sociale. De aceea, trebuie să reacţionăm rapid la provocările cu care ne confruntăm: agresiunea declanşată ilegal de Federaţia Rusă în Ucraina, ameninţările din comerţul internaţional, egoismul militar al SUA şi apelul la deglobalizare".

Preşedintele Uniunii Internaţionale Pan-Europene a arătat că, în actualele condiţii, este nevoie de creşterea cheltuielilor militare, dar şi de investiţii masive pentru creşterea economică a UE, care să aducă bunăstare cetăţenilor europeni, într-o lume marcată de competitivitate.

Alain Terrenoire a mai afirmat: "Globalismul reprezintă o oportunitate pentru UE, care trebuie să acţioneze ca un adevarăt actor puternic, cu scopuri bine definite atât în politica externă cât şi în relaţiile comerciale cu statele din Asia şi Africa".

La rândul său, Pavo Barisic, secretar general al Uniunii Internaţionale Pan-Europene, fost ministru al Educaţiei în Croaţia, candidat pentru preşedinţia mişcării pan-europene, a spus că Uniunea Europeană este singura putere mondială, care spre deosebire de celelalte - SUA, Rusia şi China - s-a născut din ideea de pace.

Pavo Barisic a precizat: "Ideea paneuropeană datează de peste 100 de ani şi este actuală prin ceea ce propune cu privire la viitorul Uniunii Europene. Această conferinţă îmi oferă oportunitatea de a sublinia încă o dată ideile fondatorului Paneuropei, contele Ruchard von Coudenhove Kalergi, care, după primul război mondial, a pus bazele Uniunii Europene moderne cu ideile Paneuropei. Încă din 1922, Kalergi a scris despre o Europă a păcii, o Europă fără frontiere, o monedă unică europeană, o armată comună şi o politică externă şi de securitate comună. Conceptul de libertate este strâns legat de identitatea europeană. Şi astăzi luptăm pentru acea libertate, prin apărarea Ucrainei. Uniunea Europeană se întemeiază pe libertate şi pace, iar aceasta este constanta noastră. În urmă cu o sută de ani, UE exista doar în viziunea mişcării pan-europene. Între timp, UE a fost înfiinţată şi a devenit o putere mondială respectabilă, care se deosebeşte de celelalte patru superputeri deoarece este singura care s-a născut din ideea de pace. Dacă vom continua să imaginăm şi să poziţionăm Europa ca un purtător al păcii, vom avea un viitor bun".

• Teodor Paleologu: "Dacă permitem politicienilor să discrediteze democraţia, atunci democraţia va intra în colaps"

Teodor Paleologu, fost ministru al Culturii în primul guvern Boc şi fost ambasador al ţării noastre în Danemarca şi Islanda, a atras atenţia cu privire la faptul că Uniunea Europeană s-a transformat într-o instituţie a tehnocraţilor şi politicienilor aflaţi la putere, uitând de moştenirea sa culturală.

Teodor Paleologu a declarat: "Cred că definirea Europei ca o mişcare este legată de precizarea moştenirii sale. Aţi ales ca titlu al acestei conferinţe «În inima Europei». Dacă vrem o Europă a tehnocraţilor, nu înseamnă că vom avea o Europă cu intelectuali. Dacă Europa rămâne doar afacerea tehnocraţilor şi birocraţilor, precum şi a politicienilor puternici, atunci ne îndreptăm spre o cale absurdă. Moştenirea europeană înseamnă ca drumul să fie agreat de comunităţile locale. (...) Într-adevăr, ordinea este importantă, dar cetăţenii trebuie să înţeleagă moştenirea culturală şi modul în care au fost realizate conexiunile între toate statele europene".

Domnia sa a prezentat şi particularitatea ţării noastre prin prisma alegerilor de anul trecut: "La alegerile recente din România, din cauza lipsei de înţelegere a moştenirii culturale europene, 22% dintre cetăţenii cu drept de vot l-au ales pe Călin Georgescu, partidele extremiste, suveraniste au primit 37% din voturi, şi se pare că decidenţii politici nu au înţeles nimic. Dacă permitem politicienilor să discrediteze democraţia, atunci democraţia va intra în colaps. Acesta este un avertisment şi un lucru care îngrijorează comunitatea academică din ţara noastră. Este un lucru îngrijorător şi pentru alte state din Europa, prin prisma atacurilor la securitatea naţională, din aceleaşi motive ca şi la noi. (...) Dacă ne uităm moştenirea culturală şi dacă lăsăm impostorii să distorsioneze istoria, suntem proşti, deoarece Europa nu este o legătură, o construcţie tehnocrată, ci este o avere culturală".

Participanţii la eveniment au mai atras atenţia că Uniunea Europeană trebuie să îşi recâştige capacitatea de a gândi rapid, de a-şi îndeplini obiectivele care au fost trasate de părinţii fondatori ai acestei structuri supra-statale, obiective care nu au fost încă realizate în totalitate de politicienii care s-au aflat la cârma instituţiilor de la Bruxelles.