ANDREI RĂDULESCU, BT: "Ratele de dobândă pe termen mediu-lung sunt în scădere"

Curba randamentelor din România s-a deplasat în jos în a doua săptămână din iunie, scăderea ratelor de dobândă fiind mai pronunţată pe scadenţele medii-lungi, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Potrivit acestuia, această evoluţie, în convergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, a fost influenţată şi de decizia Agenţiei S&P de a menţine rating-ul suveran la finalul săptămânii anterioare.

Rădulescu notează: "Perspectivele pentru dinamica PIB-ului nominal pe termen scurt, decizia agenţiei S&P, programul de cumpărare de titluri de stat de pe piaţa secundară implementat de BNR (volum de 1,6 miliarde de lei luna trecută - n.r.) şi evoluţiile din pieţele financiare internaţionale (ameliorarea percepţiei de risc - n.r.) au determinat scăderea ratei de dobândă la obligaţiunile pe scadenţa 10 ani cu 2,4% la 3,86% în a doua săptămână din iunie, în zona minimelor din august 2017, (declin cu 12,5% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă s-a diminuat cu 7% la 1,20 puncte procentuale".

La rândul său, Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, ne-a precizat: "Rating-ul ne-a fost menţinut iar datoria publică în PIB, deşi creşte şi va creşte, rămâne compatibilă cu un rating investment-grade. (...) E prima oară când BNR-ul foloseşte acest instrument (achiziţia de titluri de stat - n.r.), iar el a fost folosit într-o mai mică măsură faţă de alte state. Prin asta a dat lichiditate economiei şi a ţinut costurile de finanţare ale Guvernului destul de reduse".

Rata de dobândă la 10 ani a continuat la începutul lunii iunie declinul, coborând la în data de 1 iunie la 3,970% după decizia Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%, banca semnalând totodată continuarea operaţiunilor repo şi cumpărările de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, precum şi menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel optim.

"În România economia a crescut cu 2,4% an/an în T1, evidenţiindu-se majorarea investiţiilor productive cu 5,9% an/an. De asemenea, plafonul de garantare pentru programul IMM Invest a fost dublat la 30 miliarde de lei, evoluţie cu impact pozitiv pentru dinamica investiţiilor pe termen mediu. Totodată, România a urcat cu un loc în clasamentul european al economiei şi societăţii digitale, depăşind Grecia. Pe de altă parte, deficitul comercial cu bunuri s-a intensificat cu 19% an/an la 6,1 miliarde de euro la patru luni din 2020, perioadă în care comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut cu 10,1% an/an, iar producţia industrială s-a ajustat cu 13,9% an/an, evoluţii influenţate de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc asupra comerţului internaţional. Totodată, experţii Băncii Mondiale prognozează scăderea PIB cu 5,7% an/an în 2020, urmată de creştere cu 5,4% an/an în 2021. Nu în ultimul rând, inflaţia a decelerat la 2,26% an/an în mai, cel mai redus nivel din septembrie 2017", mai sintetizează Rădulescu, care notează că calendarul macroeconomic al acestei săptămâni include cifrele despre sectorul de construcţii şi balanţa de plăţi în România.

Săptămână trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 1,1 miliarde de lei printr-o emisiune de certificate pe şase luni, la un cost mediu anual de 2,73%. Săptămâna aceasta Ministerul de Finanţe a programat o licitaţie cu certificate pe 12 luni (500 milioane de lei) şi trei cu titluri scadente în iulie 2025, august 2022 (volum de 575 milioane de lei fiecare) şi septembrie 2031 (volum de 230 milioane de lei).