ANGELA FILOTE, COMISIA EUROPEANĂ: "Ieşirea din criză nu se vede la nivelul cetăţenilor"

Depăşirea crizei financiare nu este percepută la nivelul cetăţenilor europeni, deşi datele statistice arată că perioada dificilă a fost lăsată în urmă, afirmă Angela Filote, şeful reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în ţara noastră.

"Probabil va mai dura câţiva ani până vom ajunge la nivelul de conform financiar şi mental care exista înainte de izbucnirea crizei", a declarat domniasa , cu ocazia conferinţei "Europa 2020 în România - Priorităţi şi resurse", organizată de CE.

Angela Filote a apreciat că solidaritatea socială se vede cu adevărat în perioadele dificile, cum este şi cea pe care continentul european încă o traversează.

"Trebuie ca, pentru redresarea economiei, să mobilizăm întreaga societate şi să vedem cum putem implica toate cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, motiv pentru care dorim să extindem discuţia despre obiecitvul «Europa 2020», pentru a implica un număr cât mai mare de persoane", a explicat oficialul CE.

Consiliul Uniunii Europene a emis, luni, recomandările privind Programul Naţional de Reformă pentru acest an al ţării noastre şi privind realizarea programului de convergenţă.

Aceste recomandări includ implementarea programului de asistenţă financiară încheiat cu UE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), precum şi a strategiei bugetare pentru 2014, aceasta din urmă presupunând îmbunătăţirea colectării, prin continuarea strategiei pentru conformarea voluntarea şi reducerea fraudei în zona de TVA, combaterea muncii la negru, reducerea poverii fiscale pentru persoanele cu venituri mici şi medii într-o manieră care să nu afecteze bugetul şi finalizarea reformei sistemului de pensii, prin egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi.

Documentul sfătuieşte autorităţile să accelereze reformele în sistemul de sănătate, să îmbunătăţească măsurile care privesc creşterea numărului de persoane angajate, să sporească nivelul calităţii sistemului de educaţie vocaţională şi a celui de educaţie terţiară şi pe tot parcursul vieţii şi să adapteze mai bine aceste sisteme la cerinţele pieţei.

Oficialii Consiliului UE recomandă şi creşterea eficienţei transferurilor sociale, în special cele destinate copiilor, şi continuarea reformelor sistemului de asistenţă socială, în vederea stimulării intrării pe piaţa muncii, precum şi accelerarea măsurilor care vizează integrarea pe piaţa muncii a populaţiei rrome.

Celelalte direcţii de acţiune prevăd întărirea administraţiei publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, rezolvarea problemelor care persistă în sistemul de achiziţii publice, îmbunătăţirea sistemului judiciar, continuarea luptei împotriva corupţiei şi promovarea competiţiei şi eficienţei în sectorul energetic şi de transport, inclusiv prin îmbunătăţirea guvernanţei corporative din companiile de stat care activează în aceste sectoare şi a legislaţiei privind eficienţa energetică şi adâncirea integrării reţelelor de transport energetic transfrontaliere.

"Europa 2020" este o strategie pe zece ani a Uniunii Europene, care îşi propune să asigure o creştere economică inteligentă, prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare; durabilă, prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; şi favorabilă incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei.

Strategia conţine cinci obiective, care vizează ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi dezvoltarea, schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, educaţia şi lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale.

Obiectivul privind forţa de muncă presupune ca, până în 2020, rata de ocupare în rândul populaţiei cu vârsta între 20 şi 64 de ani să ajungă la 75%, arată Comisia Europeană.

Cel de al doilea obiectiv ţinteşte o alocare de 3% din PIB al UE pentru cercetare şi dezvoltare, conform CE.

Obiectivul referitor la schimbările climatice se referă la reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

Ţinta privind educaţia presupune reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii şi creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani, la nivelul Uniunii Europene.

Cel de al cincilea obiectiv al strategiei "Europa 2020" vizează reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

Ţintele pentru ţara noastră sunt uşor mai reduse decât cele pentru UE, în ansamblul său, potrivit datelor prezentate de Peter Stub Jorgensen, director în cadrul Direcţiei Generale Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL).

Astfel, potrivit domniei sale, rata de angajare în România ar trebui să ajungă la 70% dintre persoanele între 20 şi 64 de ani, ponderea în PIB a alocărilor pentru cercetare şi dezvoltare, la 2%, reducerea emisiilor, la 19%, iar gradul de înrolare în sistemul de educaţie terţiară, la 26,7%, în timp ce abandonul şcolar trebuie să coboare la 11,3%.

În schimb, ponderea energiei regenerabile pentru ţara noastră ar urma să urce la 24%, arată Peter Stub Jorgensen.

Dintre cele 20 milioane de locuitori ai UE care ar trebui scoase din sărăcie până la finele acestui deceniu, numărul persoanelor din ţara noastră ar trebui să fie, conform oficialului CE, de 580.000.