Grupul de presă BURSA a organizat a X-a ediţie a conferinţei “Antreprenoriat fără gen”, în data de 13 aprilie 2022, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest Hotel, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7.
Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media şi suport.
subiecte
•Mediul de afaceri după doi ani de pandemie;
•Strategia firmelor în contextul unui conflict armat la graniţă;
•Sectorul antreprenorial faţă în faţă cu criza energetică;
•Locul digitalizării în topul priorităţilor companiilor;
•Finanţarea mediului de afaceri din fondurile alocate prin PNRR;
•Creditul bancar, ca sursă de creştere economică;
•Bancabilitatea companiilor - soluţii pe termen scurt şi lung;
•Finanţarea afacerilor prin mecanismele pieţei de capital;
•Statutul de companie listată – avantaje şi provocări în actualul context economic şi geopolitic;
•Programele de promovare la export – unica şansă de internaţionalizare a companiilor mici şi mijlocii;
•Reacţii şi adaptare a Uniunii Europene după 2 ani de pandemie şi izbucnirea unui război la graniţele sale.
concluzii
Legile fluctuante şi birocraţia continuă să-i încurce pe întreprinzători
Mediul de afaceri a resimţit nevoia unei resetări, în această perioadă, şi îşi doreşte ca autorităţile centrale şi decidenţii politici să îl lase să îşi desfăşoare activităţile, şi nu să-l încurce prin modificări fiscale şi legislative făcute peste noapte, din senin şi cărora antreprenorii a trebuit să le facă faţă, au afirmat reprezentanţii companiilor din ţara noastră. "Din cauza deselor modificări legislative, este foarte greu să mai facem o predicţie, un business-plan, un plan în materie de bugete, în privinţa angajărilor, etc.. Impredictibilitatea nu e ceva nou pentru noi, dar ceea ce e lăudabil la mediul de afaceri autohton este adaptabilitatea. Ne adaptăm foarte uşor, ne vedem de drumul nostru în afaceri şi încercăm să vedem cum răspundem provocărilor şi oportunităţilor. Chiar şi în pandemie, mediul de afaceri s-a adaptat şi a făcut acest lucru înaintea statului, pentru că provocările au devenit pentru unii antreprernori oportunităţi de afaceri. Sunt companii care în pandemie au realizat profituri uriaşe, în timp ce altele au închis activităţile derulate", afirmă Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA).
Administraţia revine la hârtii, înlăturând digitalizarea din timpul pandemiei
Digitalizarea şi implementarea soluţiilor digitale şi proiectelor de tip smart-city sunt importante pentru dezvoltarea comunităţilor locale şi a antreprenoriatului din România, iar revenirea la vechile metehne din administraţia publică locală şi centrală ar fi o greşeală din care cu greu ne-am reveni, este mesajul pe care l-au transmis reprezentanţii mediului nostru de afaceri. Florin Dobrescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, a afirmat că peste 13.000 de firme îşi vor digitaliza activităţile în cadrul programelor naţionale de sprijin pentru mediul de afaceri care se vor desfăşura în perioada 2022 şi 2027. Potrivit oficialului guvernamental, "strategia Ministerului pentru Antreprenoriat şi Turism de sprijinire a companiilor româneşti prin scheme de ajutor de minimis sau alte măsuri de sprijin conţine elemente concrete în ceea ce priveşte componenta de digitalizare".
Din 18 programe guvernamentale de sprijin pentru mediul de afaceri s-a realizat doar unul
Mediul de afaceri a fost subfinanţat, în ultimii doi ani, de către autorităţile centrale, singura măsură lansată şi implementată cu succes fiind programul IMM Invest, în ciuda celor 18 noi programe de finanţare aşteptate de antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră, au susţinut reprezentanţii antreprenorilor. "Suntem deja în luna aprilie şi nu văd niciun program lansat din cele asumate prin programul de guvernare. Sunt 18 programe şi măcar programele pentru femeile antreprenor mi-aş fi dorit să le văd puse în practică. Orice zi de întârziere în lansarea acestor programe înseamnă un minus pentru economie. (...) Mediul de afaceri după doi ani de pandemie a aşteptat o resetare, o repornire. S-au menţinut locuri de muncă, s-a menţinut o oarecare competitivitate a unor companii. Am făcut comparaţii privind ajutorul dat de statele Uniunii Europene antreprenorilor şi am constatat că există ţări unde s-a ajuns la patru rânduri de sprijin a mediului de afaceri, iar noi nu am terminat nici valul unu al acestui sprijin. Măsura 3, care a devenit între timp Măsura 4.1.1 pe Programul Operaţional Competitivitate, nu s-a mai realizat. Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Ioan Boloş şi-a asumat demararea acestei măsuri, dar noi nu acceptăm declaraţii politice care să ofere explicaţii - de ce nu se deschide, de ce sunt trimise firmele la DNA, etc. - deoarece presiunea din partea mediului de afaceri e uriaşă", a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Sprijinul de 50 de bani pe litrul de benzină sau motorină nu ajută mediul de afaceri
Antreprenorii mici şi mijlocii nu sunt mulţumiţi de toate măsurile din pachetul economico-social pe care îl propune coaliţia de guvernare pentru perioada următoare, una dintre măsurile criticate fiind aceea a reducerii doar cu 0,5 lei a preţului la litrul de motorină sau benzină. "Am propus o serie de politici publice pentru repornirea economiei. Am văzut că s-a ieşit cu un pachet de măsuri publice. Sunt lucruri bune în acest pachet printre care se numără renegocierea contractelor din sectorul construcţiilor - pentru că foarte mulţi dintre întreprinzători au ridicat această problemă în condiţiile exploziei preţurilor la inputuri -, lansarea unei scheme de ajutor de stat cu menţinerea pragului de un milion de euro pentru că şi noi am cerut acelaşi lucru - deşi era o propunere publică să se ridice pragul la 5 milioane euro ceea ce ar fi scos din schemă foarte mulţi întreprinzători români care au posibilitatea de investiţii între 1 şi 5 milioane euro -, kurzarbeit şi şomajul tehnic care vor continua. Din păcate, nu am văzut o măsură la fel de puternică şi de activă în ceea ce ne doare în acest moment: energia".
Antreprenorii români - încrezători, în căutare de oportunităţi
Antreprenorii din ţara noastră sunt încrezători, dar au nevoie de susţinere din partea statului, este mesajul reprezentanţilor mediului nostru de afaceri pe care l-au transmis în cadrul celei de-a zecea ediţii a Conferinţei "Antreprenoriat fără gen", organizată de ziarul BURSA. După doi ani de pandemie şi cu un conflict armat la graniţă, investitorii din România caută oportunităţile momentului pentru a-şi putea continua activitatea. Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), a subliniat: "Antreprenorii noştri sunt pozitivi şi folosesc atât experienţa lor, cat şi toate pârghiile pe care le au la îndemână pentru a-şi duce mai departe afacerile, indiferent de condiţiile interne şi externe, ceea ce ar trebui să dea o notă de optimism ideii că, în ciuda dificultăţilor, mediul de afaceri caută să-şi continue activitatea, motivat de obţinerea profitului, şi să contribuie la rezultatele de la nivel macroeconomic".
speakeri
•“Departamentul de comerţ exterior face eforturi pentru înlocuirea pieţei ruseşti”
Florin Dobrescu
Secretar de stat, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului
Anul 2022 trebuie să reprezinte un an de cotitură în domeniul promovării exportului românesc, după doi ani de pandemie care au marcat negativ contactele comerciale internaţionale ale ţării noastre, manifestându-se, printre altele, prin creşterea deficitului balanţei comerciale, spune Florin Dobrescu, Secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT). Domnia sa adaugă: "Chiar dacă şi începutul acestui an a fost puternic tensionat de conflictul ruso-ucrainean şi de impunerea sancţiunilor economice împotriva Federaţiei Ruse, Departamentul de comerţ exterior din cadrul MAT face eforturi pentru înlocuirea pieţei ruseşti, prin intensificarea promovării produselor şi serviciilor româneşti pe alte pieţe emergente, inclusv prin participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, respectiv la misiuni economice în străinătate".
•“Sferele de influenţă şi colaborare economică la nivel global se vor reaşeza la finalul războiului din Ucraina”
Florin Jianu
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
Actualul conflict armat din Ucraina este un prilej pentru noi oportunităţi de afaceri, nu doar în cursul derulării lui, ci şi după încheierea acestuia, susţine Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care afirmă că este nevoie şi de susţinerea investiţiilor care sunt relocate în această perioadă din ţara vecină, din Rusia sau din China în Europa. "Când sunt perioade mai dificile, sigur că sunt oportunităţi, aşa cum a fost pandemia care a transferat foarte multe dintre activităţile offline în sfera online şi am văzut o creştere foarte mare a acestui sector sau a sectorului suport pentru tot ceea ce înseamnă activităţile de digitalizare. Sigur că şi în acest moment sunt oportunităţi foarte mari. Nu ne bucurăm de ceea ce se întâmplă la graniţa noastră, dar trebuie să facem uz de aceste oportunităţi, noi, ca ţară. În primul rând să folosim portul Constanţa la adevărata lui valoare pentru că devine cel mai important port la Marea Neagră. Să ne concentrăm pe atragerea de investiţii, dar nu numai investiţiile care vin din Ucraina, pentru că acolo nu mai poţi să lucrezi, dar şi cele care vin din Rusia sau din China. Acest lucru este necesar deoarece Europa, în opinia mea, în acest moment se concentrează pe readucerea producţiei în sfera europeană, pentru că, vrem-nu vrem, sferele de influenţă şi de colaborare economică la nivel global se vor schimba, se vor reaşeza", a precizat Florin Jianu.
•“Pandemia a tras semnale de alarmă cu privire la cât de bine suntem pregătiţi”
Bende Sándor
Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor
Pandemia de Covid a fost o experienţă dureroasă, care a tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la "cât de bine suntem pregătiţi" şi "cât de bine este să fim interconectaţi atât de mult cu Uniunea Europeană sau cu alte state şi să ne bazăm doar pe import", spune Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor. Domnia sa adaugă: "La un moment dat s-ar putea ca graniţele să ne fie închise şi atunci vom suferi cu toţii din cauza lipsei anumitor produse de care avem nevoie. Sper că am tras concluziile şi învăţămintele necesare din această experienţă". Actualmente avem alte greutăţi, conform domnului Bende Sándor, care explică: "Este greu pentru că tragediile din jurul nostru ne dau o nesiguranţă. Pentru investitori, pentru întreprinzătorii din orice domeniu al vieţii economice planează o nesiguranţă în prezent".
•“Susţinerea şomajului tehnic, kurzarbeit, munca flexibilă şi telemunca trebuie să continuie”
Oana-Silvia Ţoiu
Membră a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor
Măsurile stabilite în pandemie privind susţinerea şomajului tehnic, kurarbeit, munca flexibilă şi telemunca trebuie să continuie şi în această perioadă, afirmă deputatul Oana-Silvia Ţoiu (USR), membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor. "Cred că este extrem de important să nu încercăm să ne întoarcem unde eram înainte de pandemie. Au fost nişte transformări accelerate care oricum ar fi venit, dar sub presiunea crizei şi a pandemiei, inclusiv la nivel legislativ şi la nivelul instituţiilor, a existat o formă de adaptare care ar trebui păstrată şi îmbunătăţită. Ce văd însă din păcate, în unele locuri, este tendinţa de a ne întoarce la starea anterioară, şi mă refer la partea de şomaj tehnic şi kurzarbeit. Dacă pe şomaj tehnic avem o oarecare certitudine că se va continua, pe kurzarbeit - măsură de care eu sunt un pic mai apropiată ca preferinţă pentru că permite flexibilitatea programului de lucru şi continuarea muncii în paralel cu compensarea veniturilor, deci practic permite antreprenorului să nu îşi întrerupă activitatea, ci să o diminueze proporţional cu adaptarea la provocarea pe care o are în faţă - nu avem această claritate că se va continua".
•“Programele Innovation, Garant Construct, IMM Prod şi Rural Invest beneficiază de garanţii FRC”
Alin Văleanu
Preşedintele Directoratului FRC
Fondul Român de Contragarantare (FRC) a fost mandatat, prin OUG nr. 24 din 16 martie 2022, să acorde garanţii în mai multe proiecte de sprijin al întreprinzătorilor, conform domnului Alin Văleanu, preşedintele Directoratului FRC. Oficialul FRC a menţionat: "În calitate de mandatar al Ministerului de Finanţe, FRC va acorda garanţii în numele şi contul statului în programele naţionale Innovation, Garant Construct, IMM Prod şi Rural Invest. Aceste garanţii sunt alocate pentru creditele bancare necesare susţinerii IMM-urilor care activează în industriile exportatoare, nepoluante, purtătoare de inovaţii şi care implementează investiţii generatoare de creştere economică sustenabilă". Potrivit domnului Văleanu, aceste garanţii vor putea fi implementate prin intermediul unor scheme de ajutor de stat.
Dumitru Nancu
Director General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)
•“În 2022 au fost aprobate 4.000 de finanţări prin IMMInvest, cu o valoare totală a finanţărilor de 2,5 miliarde de lei”
Până în prezent, în 2022, au fost aprobate, prin IMM Invest, 4.000 de finanţări cu o valoare totală a finanţărilor de 2,5 miliarde de lei, a afirmat Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Nancu a precizat că în 2020, 2021 şi în primele 4 luni din 2022 au fost finanţate 50.000 de IMM-uri, suma injectată în economie fiind de 35 miliarde de lei. În 2020 valoarea garanţiilor acordate IMM-urilor de către FNGCIMM a fost de 12,9 miliarde de lei, iar ulterior, în 2021, IMM-urile finanţate au întors la bugetul de stat 13,9 miliarde de lei. "Cel mai important instrument financiar din România în acest moment este IMM Invest. Începând din 2020, împreună cu Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, am creat acest program care până acum a fost accesat de 50.000 de IMM-uri, suma injectată în economie în 2020, 2021 şi în prezent de cele 21 de instituţii financiar-bancare cu care avem convenţii de colaborare este de 35 de miliarde de lei. Adică aproape 4% din produsul intern brut sunt bani care au intrat în conturile IMM-urilor în aceşti doi ani şi jumătate. Sunt nişte sume care arată impactul multiplicator al garanţiei. Ce este important la acest instrument financiar: faptul că îmbină cele trei componente, garanţia în nume şi constat care poate ajunge până la 90%, alocaţia financiară nerambursabilă sau grantul din care se subvenţionează, se plătesc pentru IMM-uri, dobânzi, garanţii, comisioane de garantare, comisionul de risc. Şi bineînţeles, pentru AgroInvest şi următoarele programe, IMMProd, GarantConstruct 10% din credit va fi alocaţie financiară nerambursabilă", a spus Nancu.
•“Mediul de afaceri s-a adaptat înaintea statului, pentru că provocările au devenit oportunităţi de afaceri”
Andreea Negru
Preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA)
Adaptabilitatea reprezintă o caracteristică a mediului de afaceri autohton, iar această caracteristică a fost demonstrată de companiile româneşti, atât în timpul pandemiei, cât şi în actuala situaţie în care avem un conflict deschis în Ucraina, a afirmat Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA). "Ne adaptăm foarte uşor, ne vedem de drumul nostru în afaceri şi încercăm să vedem cum răspundem provocărilor şi oportunităţilor. Chiar şi în pandemie, mediul de afaceri s-a adaptat şi a făcut acest lucru înaintea statului, pentru că provocările au devenit pentru unii antreprenori oportunităţi de afaceri. Sunt companii care în pandemie au realizat profituri uriaşe, în timp ce altele au închis activităţile derulate", a precizat Andreea Negru.
•“Antreprenorii sunt optimişti şi mediul de afaceri caută să-şi continue activitatea”
Cristian Pârvan
Preşedintele PIAROM
România are spirit antreprenorial, dar acesta nu poate fi condiţionat şi nu putem aştepta să se dezvolte dacă nu reuşim să arătăm că antreprenorul, care pune în joc banii şi viaţa de familie, nu găseşte un mediu economic prietenos, mai ales în relaţia cu instituţiile statului, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Printre altele, domnia sa a menţionat: "Este foarte important să coborâm educaţia antreprenorială la vârste cât mai reduse, pentru că acolo se formează plăcerea de a avea independenţă şi se pot dezvolta aceste aptitudini antreprenoriale". În opinia sa, este important ca dezvoltarea IMM-urilor, necesare în orice ţară, să se facă coordonat, prin câteva direcţii esenţiale.
•“Singura modalitate să scăpăm de inflaţie este să investim în piaţa imobiliară sau în aur”
Eduard Uzunov
Proprietarul Regatta şi Fondatorul Galeriei de artă Rotenberg-Uzunov
Singura modalitate să scăpăm de inflaţie este să investim în piaţa imobiliară sau în aur, consideră Eduard Uzunov, fondatorul Regatta, care subliniază: "Ne aflăm într-o perioadă în care există o lipsă de predictibilitate generată de lesgislaţia instabilă şi de ultimele două evenimente fără precedent din ultimii doi ani - pandemia şi războiul de la graniţă -, iar noi trebuie să ne adaptăm de fiecare dată când trecem prin astfel de situaţii. Acum avem o inflaţie galopantă, fără precedent în istoria antreprenoriatului. Inflaţia înseamnă că valoarea banului scade continuu, iar o rată a inflaţiei de 10% este enorm. Acum, preţurile au crescut foarte mult, ca urmare a creşterii coşului zilnic, a majorării preţurilor materialelor de construcţii, care continuă să crească. Această inflaţie îi determină pe foarte mulţi oameni să-şi plaseze economiile. Singura modalitate de a scăpa de inflaţie este să investim banii în piaţa imobiliară sau în aur. O variantă este şi arta, dar aceasta nu este pentru oricine. Cei care au economii trebuie să fie foatrte atenţi în ce investesc".
Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City
•“În România sunt peste 680 de proiecte şi iniţiative smart-city şi smart-village”
În ţara noastră sunt peste 680 de proiecte şi iniţiative smart-city şi smart-village, dezvoltate atât în localităţile cele mai mici până la cele mai mari, a spus Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City. Domnia sa a afirmat: "Pentru cele mai mici, pot să vă dau câteva exemple de comune care au înţeles ce înseamnă inovaţia, ce înseamnă antreprenoriatul. De exemplu în Sibiu, Sadu şi Şelimbăr, de asemenea Ciugud şi, în ultima perioadă, Snagov, acolo unde s-a lansat programul «Snagov Green and Clean». Acest program vine în primul rând pe fondul interacţiunii cu toată comunitatea, a înţelegerii că tehnologiile pot ajuta şi dezvolta comunitatea, dar mai ales vine pe un trend internaţional, pe care-l vedem şi noi, în România, ca o presiune civică". În opinia Preşedintelui Asociaţiei Române pentru Smart City, motorul de dezvoltare al ţării noastre pentru următorii ani este legat de fondurile europene. "Noi, în România, vorbim foarte puţin despre ce înseamnă antreprenoriatul în comunitate. Sunt atât de multe oportunităţi pe care le ratăm. Trebuie să înţelegem că motorul de dezvoltare al României pentru următorii ani nu poate fi decât în jurul fondurilor europene. Trebuie să înţelegem acest lucru, fie că se numeşte PNRR, fie că vorbim despre fostul exerciţiu financiar sau despre actualul exerciţiu financiar, în care vedem foarte multe investiţii, mai ales prin Programul Operaţional Regional chiar pe această sintagmă numită smart-city şi smart-village, aici unde avem agenţiile de dezvoltare regională ca autorităţi de management. Avem foarte mulţi bani pentru astfel de proiecte şi trebuie să recunoaştem că mediul privat şi UAT-urile (n.r. Unităţile Administrativ Teritoriale) au capacitatea de absorbţie cea mai rapidă a acestor fonduri. Iar dacă înţelegem oportunităţile de dezvoltare, sursele de finanţare, vom vedea cum se poate dezvolta şi antreprenoriatul în comunităţile noastre", a spus Eduard Dumitraşcu.
•“Am reuşit să ducem Magiunul de prune Topoloveni peste tot în lume, ca pe un vârf al gastronomiei tradiţionale româneşti”
Bibiana Stanciulov
Director General Sonimpex Topoloveni
Sinompex Topoloveni nu a fost afectată de pandemia de Covid-19, din contră, societatea a reuşit să ducă Magiunul de prune Topolonevi peste tot în lume ca pe un vârf al gastronomiei tradiţionale româneşti, a afirmat Bibiana Stanciulov, directorul general al companiei. Potrivit acesteia, singura dorinţă a firmei în relaţie cu statul este ca acesta din urmă să nu pună piedici activităţii de zi cu zi şi să rezolve problema de competiţie neloială cu care se confruntă Sonimpex Topoloveni. Stanciulov a declarat: "În primul rând, «antreprenoriat», ca substantiv, este de gen neutru. Un antreprenoriat, două antreprenoriate. Deci niciodată nu am fost de acord cu ideea că suntem de gen feminin sau masculin în antreprenoriat sau că unii suntem mai buni sau mai puţin buni decât ceilalţi. (...) Pandemia, pentru mine, a însemnat o încercare în mod deosebit psihică, m-a afectat foarte tare suferinţa celor din jurul nostru, dar la noi în fabrică s-a lucrat dintotdeauna cu mască de protecţie pentru că noi lucrăm în mod tradiţional cu vase descoperite şi mi s-a părut de minim bun-simţ ca fiecare domn şi doamnă care lucrează să aibă mască care să acopere gura şi nasul pentru că stau aplecaţi deasupra unor cuve unde se face dulceaţa, exact ca acasă. (...) Deci pandemia, noi fiind în zona aceasta alimentară, nu pot să spun că ne-a afectat pentru că aş spune o minciună. (...) Singura noastră dorinţă este ca statul să nu ne împiedice în deciziile pe care le luăm şi în activitatea de zi cu zi. Ca dovadă că ne-a împiedicat este această concurenţă neloială: cred că sunt 8 ani de când încercăm să demonstrăm faptul că folosirea indicaţiei «Magiun de Prune - Bunătăţi de Topoloveni» a fost ilegală, demonstraţie făcută la ICCJ, decizie irevocabilă şi neatacabilă. Continuăm cu faptul că se foloseşte toponimul «Topoloveni» în mod ilegal şi ne vom judeca până când vom reuşi să ne câştigăm dreptatea".
Anca Dobrescu
Managing Partner peprimapagina.ro
•“Piaţa marketing-ului digital a crescut foarte mult, în pandemie”
Piaţa marketing-ului digital a crescut foarte mult în pandemie spune Anca Dobrescu, Managing Partner peprimapagina.ro. Pe de altă parte, odată cu valul digitalizării, numai anul trecut peste 60.000 de firme şi-au închis activitatea pentru că nu au putut sau nu au ştiut să se adapteze, a subliniat domnia sa. Anca Dobrescu a afirmat: "Înainte de pandemie, piaţa marketing-ului digital era estimată la sub 100 de milioane de euro, iar anul acesta este la 140 de milioane de euro, deci a crescut foarte mult (...). Sunt foarte multe companii care au reuşit să transfere din offline în online, iar noi lucrăm atât cu startup-uri cât şi cu companii care au peste 200 milioane de euro cifră de afaceri, şi fiecare are nevoi diferite". Reprezentantul peprimapagina.ro a adăugat: "Ce vreau să mai subliniez este că pandemia într-adevăr a forţat digitalizarea, dar nu toată lumea înţelege nevoia acestui lucru şi aici nu este vorba doar despre instituţiile de stat. În anul 2021, peste 60.000 de firme şi-au închis activitatea pentru că nu au putut sau nu au ştiut să se adapteze. Ca o metaforă - când vine iarna unele persoane îngheaţă şi mor de frig, iar altele îşi iau schiurile şi snowboard-ul, se distrează şi au parte de cea mai bună perioadă a vieţii lor. Aşa este şi în antreprenoriat".
Adrian Vascu
Senior Partner, Veridio
•“Antreprenoriatul oferă o ocazie pentru reinventare”
Adrian Vascu, partener Veridio şi moderatorul conferinţei, a spus că, în aceste perioadă de inflaţie ridicată pentru gospodării, antreprenoriatul oferă o ocazie de reinventare. "Bine aţi venit la conferinţa organizată de ziarul BURSA numită Antreprenoriat fără gen. Asta înseamnă evident că nu există bariere între antreprenoriatul feminin şi masculin. (...) Vorbim despre antreprenoriat într-o lume în care inflaţia a crescut, preţurile cresc, sunt presiuni pe diverse companii apropo de preţurile de aprovizionare, sunt presiuni pe bugetele gospodăriilor şi există o soluţie, se numeşte reinventare. Iar antreprenoriatul este una dintre variante. Rămâne o întrebare deschisă dacă antreprenorul se naşte sau poate să se educe şi plecând din dorinţa de a merge înainte să facă paşi în această direcţie", a spus Vascu. Acesta a adăugat: "Nu cred că toată lumea înţelege ce înseamnă digitalizarea. În cel mai simplu mod înseamnă că ar trebui să ne deplasăm mai puţin cu hârtii şi să rezolvăm online mai multe lucruri. Eu ieri am primit o hârtie de la direcţia de muncă cred, să mă prezint să-mi ridic cartea de muncă între ora 8-13 în maximum 30 de zile, personal şi cu buletinul, că dacă nu va fi dată unor firme de arhivişti care va percepe un cost pentru păstrarea ei. Mi-au scris nişte avocaţi să mă duc că s-ar putea să fiu nevoit să-mi dovedesc cumva vechimea. Iar eu întreb public dacă oare - am primit această înştiinţare acasă - nu se putea trimite cartea de muncă acasă? De ce să mă duc să mai stau la coadă încă atâtea ore? Întreb, poate aude cineva. Hârtia e de ieri".
Video
Florin Jianu
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
Bende Sándor
Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor
Oana-Silvia Ţoiu
Membră a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor
Dumitru Nancu
Director General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)
Andreea Negru
Preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA)
alte ediţii
Business şi Antreprenoriat
2023
Antreprenoriat fără gen
2021
Antreprenoriat fără gen
2020
Antreprenoriat fără gen
2019
Antreprenoriat feminin
2018
Antreprenoriat feminin
2017
Antreprenoriat feminin
2016
Antreprenoriat feminin
2015
Antreprenoriat feminin
2014
