Florin Spătaru
Ministrul Economiei

•“Produsele metalurgice, chimice şi alimentare, în top trei al importurilor noastre”

VIDEO

Ministerul Economiei a primit de la Asociaţia Exportatorilor 100 de coduri vamale privind produsele importate cel mai mult în ţara noastră şi, în viitor, aceste coduri vor constitui criterii pentru finanţarea întreprinderilor care pot contribui prin producţia internă la reducerea acestor importuri, a susţinut ministrul Florin Spătaru.
"Avem în vedere o alocare 500 milioane lei în fiecare an către această zonă de producţie, mergând pe codurile vamale şi nu pe codurile CAEN. Pe baza celor 100 de coduri vamale privind cele mai importate produsele, ar trebui făcută direcţionarea banilor pentru investiţii. Vom face aceste instrumente financiare împreună cu strategiile corespunzătoare pentru reindustrializarea României şi pentru reducerea deficitului balanţei comerciale. Sunt trei categorii de produse care se află pe primele locuri la import: produsele metalurgice, produsele chimice şi produsele alimentare. Chiar dacă ni se par multe produsele alimentare importate, ca valoare în deficitul balanţei comerciale ele au o pondere mai mică decât produsele metalurgice şi chimice. De aceea, am propus să fie o schemă de finanţare la Ministerul Economiei pentru procesarea producţiei alimentare, şi nu la Ministerul Agriculturii, pentru că trebuie să avem o diferenţă între finanţarea producţiei agricole şi finanţarea procesării materiilor prime", a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

Csilla Hegedüs
Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

•“Fără IMM ţara nu se va dezvolta, dar trebuie să avem grijă şi de companiile mari”

VIDEO

IMM-urile au un rol foarte important în economia naţională, dar sprijinul financiar trebuie acordat şi companiilor mari din industrie cu care colaborează companiile mici şi mijlocii, a declarat Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
"Suntem conştienţi că fără IMM-uri ţara nu se va dezvolta, dar trebuie să avem grijă şi de companiile mari, mai ales cele care se ocupă de producţie şi încercăm să lansăm şi apeluri dedicate lor atât din programele operaţionale la nivel naţional cât şi din programele regionale", a spus secretarul de stat Csilla Hegedus.
Domnia sa a arătat că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are în acest moment patru apeluri de proiecte, dintre care unele sunt în consultare publică şi altele pentru care au fost depuse deja proiecte, printre aceste patru apeluri numărându-se şi finanţarea pentru digitalizarea IMM-urilor.

Adrian Panait
Director General Adjunct, Direcţia Generală Antreprenoriat şi Programe de Finanţare, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului

•“Vom deschide, spre final de an, programul de incubatoare de afaceri”

VIDEO

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului va deschide, spre finalul anului 2023, "după o perioadă de aşteptare de peste trei ani", programul de incubatoare de afaceri, anunţă Adrian Panait, director general adjunct al Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Programe de Finanţare din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului. Adrian Panait declară: "Prin acest program o să încercăm să apropiem mediul universitar de înfiinţarea incubatoarelor, iar prin intermediul lor să finanţăm studenţi, absolvenţi, masteranzi, doctoranzi pentru deschiderea de firme în incubatoarele respective. Acest program va avea şi o componentă de grant".
Adrian Panait menţionează că, în viitorul foarte apropiat, proiectul de procedură pentru acest program va fi definitivat.

Florin Dănescu
Președinte Executiv, Asociația Română a Băncilor

•“IMM-urile din România produc 58% din valoarea adăugată a ţării”

VIDEO

PREZENTARE

IMM-urile din România produc 58% din valoarea adăugată a ţării şi oferă cam 65% din locurile de muncă, a afirmat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Pe de altă parte, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, ţara noastră se situează cu mult sub standardele medii europene, a remarcat bancherul.
Florin Dănescu a spus: "IMM-urile din România produc 58% din valoarea adăugată a ţării şi oferă cam 65% din locurile de muncă. În conluzie, ceea ce ar trebui să funcţioneze ca motor şi să producă lucru mecanic în România este reprezentat de IMM-uri (...). Dacă IMM-urile reprezintă principalul motor pentru economia României, trebuie ne uităm la IMM-uri dintr-o perspectivă de analiză economică, adică cantitativă, structurală şi calitativă".
Domnia sa a adăugat: "Cantitativ sunt 530.000 de IMM-uri. Poate că stăm bine, poate că nu. Avem cam 29 de IMM-uri la o mie de locuitori, faţă de media europeană de 58. Or, numărul IMM-urilor la o mie de locuitori ne arată că, din punct de vedere cantitativ, stăm foarte rău comparativ cu Europa. Cheia care cam 120 de IMM-uri la o mie de locuitori".

Mihai Daraban
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României

•“Înainte să ajutăm foarte mult companiile mici, să avem grjă să nu le omorâm pe cele mari”

VIDEO

Înainte să ajute foarte mult companiile mici, autorităţile trebuie să aibă grjă să nu le omoare pe cele mari, este de părere Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Acesta a menţionat: "Camera de Comerţ, asemeni sistemului cameral în general, a fost casa agenţilor economici mari, dar întotdeauna a fost alături de IMM. Trebuie însă ca, înainte să-i ajutăm foarte mult pe cei mici, să nu-i omorâm pe cei mari.
Avem o polarizare a economiei şi nu cred că trebuie încurajată atomizarea ei prin politici guvernamentale, ci trebuie presat pentru asociativitate. În agricultură, Polonia depăşeşte România cu o treime, ca suprafaţă, şi are 90.000 de fermieri. Noi avem 796.000, din care 580.000 deţin între 3 şi 5 hectare. Credeţi că putem fi competitivi? Cei competitivi rămân circa 40.000. În acest context, cei cu 3-5 ha trebuie susţinuţi să se asocieze, să se stabilească un prag de la care să se poată face subvenţii. Agricultura vorbeşte de la sine, arătând cât de atomizaţi suntem. Aşadar, politicile guvernamentale trebuie să împingă spre asociativitate, pentru că suntem prea fragmentaţi, iar în acest sens trebuie să ştim care sunt jucătorii din teren".

Dumitru Nancu
Director General al FNGCIMM SA – IFN

•“IMM Invest - cel mai mare parteneriat public-privat”

VIDEO

Cel mai mare parteneriat public-privat l-a reprezentat programul IMM Invest pentru că a reuşit să finanţeze economia cu 55 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din PIB-ul anului 2021, este de părere Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM SA - IFN. Dumitru Nancu precizează: "La cele 55 de miliarde de lei, bani proveniţi de la instituţiile financiar-bancare, guvernul României, prin FNGCIMM, a venit cu garanţii de 44 de miliarde de lei, iar ajutorul de stat pentru cele 70.000 de companii sprijinite în cei patru ani de aplicare a programului, este de 2,2 miliarde de lei".
Oficialul FNGCIMM mai spune că doar în anul 2020, impactul fiscal al programului a fost de 1 la 22, "ceea ce înseamnă că, dacă statul român a garantat cu 90%, companiile au adus la bugetul de stat aproape de 20 de ori mai mult".

Corneliu Bodea
CEO Adrem şi Preşedintele Centrului Român al Energiei

•“Este esenţial ca statul să sprijine companiile în pasul către digitalizare”

VIDEO

Statul Român trebuie să se concentreze asupra a trei subiecte importante prin care să faciliteze dezvoltarea mediului de business din ţară - digitalizarea, asigurarea şi pregătirea resursei umane, precum şi aprofundarea conceptului de Environmental, Social and Governance (ESG) - şi are un rol esenţial în sprijinirea procesului de digitalizare a companiilor mici şi medii, este de părere Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE).
"Sunt trei subiecte care ar trebui să reprezinte preocuparea principală a Statului Român, pentru susţinerea şi creşterea mediului antreprenorial român. Primul dintre aceste subiecte este digitalizarea. Este esenţial ca mediul antreprenorial, mai ales companiile mici şi medii să fie sprijinite în a face acest pas către digitalizare. Trăim într-o economie globală, trăim într-o competiţie globală, iar cei care vor reuşi sunt cei care vor învăţa şi vor adopta tehnologia şi digitalizarea", a afirmat Corneliu Bodea.

Dragoș Petrescu
Președintele City Grill Group

•“Există foarte mult loc pentru antreprenori şi proiecte noi, în România”

VIDEO

În următorii ani, în România, cererea va fi mai mare decât oferta, ceea ce înseamnă că există foarte mult loc pentru antreprenori, pentru idei şi proiecte noi, a spus Dragoş Petrescu, Preşedintele City Grill Group.
Antreprenorul a declarat: "Pentru industria ospitalităţii, anul trecut a fost excepţional. O revenire pe care nu o anticipam, după doi ani foarte grei. A avut creşteri deosebite, chiar dacă primele trei luni au fost sub restricţii, celelalte nouă luni au compensat şi astfel s-au depăşit cifrele anului 2019, anul pre-pandemic care a fost foarte bun pentru ospitalitate".
Dragoş Petrescu a adăugat: "Pentru 2023, printre lucrurile bune aş menţiona că România, în următorii cinci până la şapte ani, va avea o cerere mai mare decât oferta, şi asta înseamnă că există foarte mult loc pentru antreprenori, pentru idei şi proiecte noi. Iar cea mai mare constrângere va fi aducerea de resurse lângă antreprenori ca să poată face faţă cererii. Nu mă refer doar la domeniul ospitalităţii, care este într-o creştere evidentă, ci în general în economia României".

Răzvan Gălăţan
Director Operaţional, Goodwill Consulting

•“2023 este un an în care pot fi accesate finanţări”

VIDEO

Anul 2023 este un an propice pentru accesarea finanţărilor din fonduri europene, este de părere Răzvan Gălăţan, Directorul Operaţion al Goodwill Consulting, care afirmă că, deşi criza actuală nu a fost binevenită în domeniul consultanţei, evenimentele din ultimii ani au dus la apariţia a numeroase forme de finanţare, precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
"Din fericire, în industria de consultanţă, criza nu a fost binevenită, dar, cu toate acestea, au fost foarte multe finanţări care au apărut datorită aceste crize. PNRR nu ar fi existat dacă nu ar fi existat pandemia şi dacă nu ar fi fost toate aceste situaţii prin care am trecut. Bineînţeles că, În acest context, toate companiile s-au îndreptat către companii de consultanţă pentru a vedea de unde pot să obţină finanţare, care sunt metodele prin care poţi obţine o finanţare, ce condiţii trebuie să îndeplinească şi atunci, pe acest trend, compania noastră a reuşit să inoveze şi am reuşit, lucrând de acasă, ca în 2020 şi 2021 să creştem foarte mult atât ca număr de angajaţi, cât şi la cifra de afaceri şi chiar pot să spun că în perioada 2020 - 2022 ne-am dublat cifra de afaceri şi aproape ne-am dublat şi numărul de angajaţi, iar toate aceste aspecte au venit pe fondul nevoilor de finanţare din piaţă şi pe fondul numărului mare de antreprenori care, din fericire, în continuare au curajul de a intra în proiecte cu fonduri nerambursabile" afirmă Răzvan Gălăţan.

Cristian Ioniţă
Digital Media Planner / Buyer, Publyo

•“Chat GPT ajută mediul de afaceri dacă este folosit corect”

VIDEO

Chat GPT ajută destul de mult mediul de afaceri dacă este folosit corect, dar nu trebuie abuzat de el pentru că altfel companiile îşi pierd forţa de muncă, a spus Cristian Ioniţă, Digital Media Planner/Buyer, în cadrul Publyo.
Cristian Ioniţă a afirmat: "Noi în platformă folosim Chat GPT în două direcţii. Odată pentru a genera conţinut mai rapid. În momentul de faţă putem să generăm un articol de 1.500 de cuvinte într-un timp de până la două minute, ceea ce era imposibil cu copywriter (...). De asemenea, putem să creăm media planuri în mai puţin de două minute, ceea ce în perioada post Chat GPT era imposibil. Dura şi o zi crearea unui media plan pentru un client. Pe noi digitalul ne ajută foarte mult, este ceva fenomenal. Dar, cum spuneam, nu trebuie să neglijăm oamenii cu care lucrăm, să ne apucăm să dăm oamenii afară doar de dragul de a aduce tehnologie şi de a face mai mult profit. Pentru că, în acest moment, nu ştim exact unde ne va duce această tehnologie. Trebuie să o folosim dar fără să abuzăm de ea".

Andreea Negru
Fondatoarea Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA)

•“Antreprenorii trebuie să fie proactivi în derularea business-ului”

Business-ul şi antreprenoriatul reprezintă motorul economic al lumii moderne şi cheia spre creşterea economică şi inovaţie, antreprenorii fiind creatori de locuri de muncă, generatori de venituri şi inovatori, susţine Andreea Negru, fondatorul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA).
Antreprenorii sunt cei care îşi asumă riscuri şi îşi dezvoltă ideile într-un mediu competitiv, cu schimbări legislative de cele mai multe ori inopinate, marcat de incertitudine şi strategie. În lumea de astăzi, succesul în business şi antreprenoriat este adesea legat de capacitatea de a fi flexibil şi de a se adapta rapid la schimbările pieţei şi la cerinţele consumatorilor. Cu toate acestea, nu este suficient doar să te adaptezi; trebuie să fii proactiv şi să cauţi mereu noi oportunităţi şi modalităţi de a-ţi îmbunătăţi businessul. Antreprenorii şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra societăţii, prin crearea de locuri de muncă, inovare şi dezvoltarea economiei", a spus Andreea Negru.