CONFERINŢA "BUSINESS ŞI ANTREPRENORIAT" Mihai Daraban, CCIR: "Înainte să ajutăm foarte mult companiile mici, să avem grjă să nu le omorâm pe cele mari"

Înainte să ajute foarte mult companiile mici, autorităţile trebuie să aibă grjă să nu le omoare pe cele mari, este de părere Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Acesta a menţionat: "Camera de Comerţ, asemeni sistemului cameral în general, a fost casa agenţilor economici mari, dar întotdeauna a fost alături de IMM. Trebuie însă ca, înainte să-i ajutăm foarte mult pe cei mici, să nu-i omorâm pe cei mari.

Avem o polarizare a economiei şi nu cred că trebuie încurajată atomizarea ei prin politici guvernamentale, ci trebuie presat pentru asociativitate. În agricultură, Polonia depăşeşte România cu o treime, ca suprafaţă, şi are 90.000 de fermieri. Noi avem 796.000, din care 580.000 deţin între 3 şi 5 hectare. Credeţi că putem fi competitivi? Cei competitivi rămân circa 40.000. În acest context, cei cu 3-5 ha trebuie susţinuţi să se asocieze, să se stabilească un prag de la care să se poată face subvenţii. Agricultura vorbeşte de la sine, arătând cât de atomizaţi suntem. Aşadar, politicile guvernamentale trebuie să împingă spre asociativitate, pentru că suntem prea fragmentaţi, iar în acest sens trebuie să ştim care sunt jucătorii din teren".

Printre altele, Mihai Daraban a subliniat că economia s-a schimbat radical şi că învăţământul românesc, care face multă risipă inutilă, nu se adapează situaţiei actuale şi meseriilor viitorului.

Preşedintele CCIR consideră: "Noi întotdeauna am încercat să ieşim în spaţiul public cu apelul către societate şi către guvernanţi de a evita imponderabilitatea şi de a fi cu picioarele pe pământ. (...) Avem 744.259 de microîntreprinderi care ne-am aştepta să angajeze măcar 2-3 milioane de oameni, însă nici un milion nu angajează. Din pacate, capitalul românesc are o dinamică pozitivă, dar lentă. Acum opt ani aveam 46 de privaţi cu capital 100% românesc ce deţineau o cifră de afaceri de peste 100 milioane euro, acum am ajuns la 76. Este un trend pozitiv, dar lent, întrucât ne-am aştepta la o dublare de la an de an. Cei cu cifră de afaceri între 50 şi 100 de milioane sunt 150, de la 95 acum opt ani.

În acelaşi timp, se adânceşte deficitul balanţei comerciale. Am ajuns la 34,1 miliarde euro după 2022, faţă de 28,3 miliarde la sfârşitul lui 2021 şi faţă de 23,8 la finalul lui 2020. În 2015, deficitul comercial era 8,7 miliarde euro. Cred că cifra de la import de 126 de miliarde de euro trebuie foarte clar explicitată antreprenorilor români, ca să ştim ce vrea consumatorul român. Din cele 34,1 miliarde, doar circa 2 miliarde sunt dedicate produselor alimentrae. Cred că trebuie încurajată o fiscalitate redusă şi predictibilă, astfel încât să atragem producţia de bunuri de larg consum".

Nimeni nu face stocuri din import, mai arată domnia sa, apreciind că este nevoie să se vină în sprjinul consumatorului.