CONFERINŢA "BUSINESS ŞI ANTREPRENORIAT" IMM-urile - un motor al economiei ce rulează sub standardele europene

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) sunt foarte importante pentru economia României, deoarece produc peste jumătate din valoarea adăugată a ţării şi oferă cam două treimi din locurile de muncă. Dar o analiză economică arată că, din punct de vedere cantitativ, suntem cu mult sub nivelurile din Europa, o treime au capitaluri negative, iar productivitatea angajaţilor este scăzută, conform unui studiu al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), prezentat de preşedintele executiv, Florin Dănescu.

În acest context, Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) vrea să vină în întâmpinarea companiilor care au capitaluri proprii negative, astfel încât nu se pot finanţa, prin lansarea, cât de curând, a unui instrument menit să le susţină în acest sens, după cum a afirmat Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM.

• Florin Dănescu: "IMM-urile din România produc 58% din valoarea adăugată a ţării şi oferă cam 65% din locurile de muncă"

IMM-urile din România produc peste jumătate din valoarea adăugată a ţării şi oferă cam două treimi din locurile de muncă, a afirmat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Pe de altă parte, din punct de vedere cantitativ, calitativ şi structural, în ceea ce priveşte IMM-urile, ţara noastră se situează cu mult sub standardele medii europene, a remarcat bancherul.

Florin Dănescu a spus: "IMM-urile din România produc 58% din valoarea adăugată a ţării şi oferă cam 65% din locurile de muncă. În conluzie, ceea ce ar trebui să funcţioneze ca motor şi să producă lucru mecanic în România este reprezentat de IMM-uri (...).

Or, dacă IMM-urile reprezintă principalul motor pentru economia României, trebuie să le privim din perspectiva analizei economice, adică într-o abordare cantitativă, structurală şi calitativă".

Domnia sa a adăugat: "Cantitativ sunt 530.000 de IMM-uri. Poate că stăm bine, poate că nu. Avem cam 29 de IMM-uri la o mie de locuitori, faţă de media europeană de 58. Or, numărul IMM-urilor la o mie de locuitori ne arată că, din punct de vedere cantitativ, stăm foarte rău comparativ cu Europa. Cheia care cam 120 de IMM-uri la o mie de locuitori".

• "Doar 15% din IMM-uri sunt finanţate prin credit bancar", a afirmat Florin Dănescu

Conform bancherului, din punct de vedere structural, din cele 530.000 de IMM-uri din ţara noastră, aproximativ 35% au capitaluri negative. "Asta înseamnă că acel capital minim necesar prin lege, de 200 de lei, nu poate fi îndeplinit pentru că în medie, pe zece ani, 35% din IMM-uri înregistrează pierdere. Este greu de înţeles cum de sunt atât de multe IMM-uri care timp de zece ani stau pe pierdere, dar funcţionează în continuare. Nu vreau să spun că «se zboară pe sub radar», dar este vorba de perspectiva colectării şi capacitatea României ca societate, ca economie generală, să se poată finanţa şi dezvolta".

Potrivit expunerii domnului Dănescu, cu toate că băncile reprezintă principalul finanţator al economiei ţării noastre, deţinând circa 75% din activele sistemului financiar din România, doar 15% din IMM-uri sunt finanţate prin credit bancar.

"Băncile au bani să finanţeze întreaga economie românească, au supralichiditate indiferent de cât de mult finanţează statul. Spun asta pentru că există mitul că noi finanţăm mai mult statul decât economia. Rămânem cu supralichiditate nefructificată şi desigur că întrebarea este: de ce nu se finanţează mai mult. Este vorba despre cultura noastră, moştenirea noastră din cei 50 de ani de comunism, teama de a te împrumuta mai mult într-o economie capitalistă pentru a nu pierde şi a nu avea eşec. De asemenea, dorinţa antreprenorilor de a finanţa cu lichiditatea pe care o deţin, acel credit acţionar care de multe ori, în cazul IMM-urilor mici, provine dintr-un credit luat pe cardul de credit. Fragmentarea este foarte mare, iar educaţia poate că trebuie să se dezvolte la nivelul tuturor, inclusiv al bancherilor", a spus Florin Dănescu.

Conform bancherului, creditul bancar este perceput ca fiind scump, dar în realitate este cel mai ieftin dintre toate finanţările din România. "Structural avem o problemă, pentru că foarte multe companii nu se creditează, din diferite motive", a afirmat preşedintele executiv al ARB.

Florin Dănescu a adăugat: "Din punct de vedere calitativ, există un aspect despre care se discută foarte puţin, aproape deloc, respectiv productivitatea. Productivitatea unui salariat al unui IMM în România este undeva la 16.000 de euro pe an, comparabil cu o medie europeană de 40.000 de euro, adică un multiplu de aproape trei. Şi vom regăsi acest multiplu de trei în foarte multe diferenţieri, de preţ, de calitate, de aşteptări, versus economiile moderne".

• Dumitru Nancu, FNGCIMM: "IMM Invest - cel mai mare parteneriat public-privat"

Societăţile care nu se pot finanţa sunt în atenţia Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), care are în plan să lanseze, cât de curând, un instrument menit să le susţină în acest sens.

Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM SA - IFN, declară: "În condiţiile în care, potrivit Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), 34% dintre companiile din România au capitaluri negative, deci nu se pot finanţa, ne gândim şi sperăm ca până la sfârşitul semestrului curent să croim un instrument financiar astfel încât să capitalizăm aceste IMM-uri, să venim cu sprijin atât din punct de vedere financiar, cât mai ales din punct de vedere al culturii antreprenoriale. Scopul nostru este să găsim instrumente financiare complementare astfel încât aceste IMM-uri să aibă capitaluri pozitive".

Pe de altă parte, Dumitru Nancu este de părere că cel mai mare parteneriat public-privat l-a reprezentat programul IMM Invest pentru că acesta a reuşit să finanţeze economia cu 55 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din PIB-ul anului 2021.

Dumitru Nancu precizează: "La cele 55 de miliarde de lei, bani proveniţi de la instituţiile financiar-bancare, guvernul României, prin FNGCIMM, a venit cu garanţii de 44 de miliarde de lei, iar ajutorul de stat pentru cele 70.000 de companii sprijinite în cei patru ani de aplicare a programului, este de 2,2 miliarde de lei".

Oficialul FNGCIMM mai spune că doar în anul 2020, impactul fiscal al programului a fost de 1 la 22, "ceea ce înseamnă că, dacă statul român a garantat cu 90%, companiile au adus la bugetul de stat aproape de 20 de ori mai mult".

Dumitru Nancu aminteşte că, în anul 2020, au fost finanţate 26.000 de companii, valoarea creditelor ridicându-se la 15 miliarde de lei, iar statul român a garantat 11 miliarde de lei. Totodată, ajutorul de stat a fost de 287 de milioane de lei (doar dobânda pe opt luni), conform oficialului FNGCIMM, care adaugă că, în 2021, cele 26.000 de companii finanţate au adus la bugetul de stat 12,9 miliarde de lei.

Dumitru Nancu afirmă că, pe anul acesta, FNGCIMM a avut un plafon "foarte mic de garantare", de 6,2 miliarde de lei. "Avem 5.000 de companii finanţate deja, din acest plafon. Am acordat deja garanţii de 5 miliarde de lei", conchide reprezentantul FNGCIMM.