CONFERINŢA "BUSINESS ŞI ANTREPRENORIAT" Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Produsele metalurgice, chimice şi alimentare, în top trei al importurilor noastre"

Ministerul Economiei a primit de la Asociaţia Exportatorilor 100 de coduri vamale privind produsele importate cel mai mult în ţara noastră şi, în viitor, aceste coduri vor constitui criterii pentru finanţarea întreprinderilor care pot contribui prin producţia internă la reducerea acestor importuri, a susţinut ministrul Florin Spătaru.

"Avem în vedere o alocare 500 milioane lei în fiecare an către această zonă de producţie, mergând pe codurile vamale şi nu pe codurile CAEN. Pe baza celor 100 de coduri vamale privind cele mai importate produsele, ar trebui făcută direcţionarea banilor pentru investiţii. Vom face aceste instrumente financiare împreună cu strategiile corespunzătoare pentru reindustrializarea României şi pentru reducerea deficitului balanţei comerciale. Sunt trei categorii de produse care se află pe primele locuri la import: produsele metalurgice, produsele chimice şi produsele alimentare. Chiar dacă vi se par multe produsele alimentare importate, ca valoare în deficitul balanţei comerciale ele au o pondere mai mică decât produsele metalurgice şi chimice. De aceea, am propus să fie o schemă de finanţare la Ministerul Economiei pentru procesarea producţiei alimentare, şi nu la Ministerul Agriculturii, pentru că trebuie să avem o diferenţă între finanţarea producţiei agricole şi finanţarea procesării materiilor prime", a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

Domnul Spătaru a precizat că au fost identificate sectoare de activitate în care trebuie direcţionată, în mod pragmatic, finanţarea de la bugetul de stat şi din fondurile europene şi a arătat că singura schemă de ajutor de stat care are la criteriile de selecţie a proiectelor reducerea deficitului balanţei comerciale este schema stabilită prin HG 959/2022, privind acordarea de granturi pentru investiţii companiilor din industria prelucrătoare. Valoarea totală alocată aceste scheme de sprijin care este bugetată multianual se ridică la 300 milioane euro.

"Selecţia proiectelor finanţate în cadrul acestei scheme a fost făcută pe baza criteriului reducerii deficitului balanţei comerciale şi pe baza alocării de sume către zone în care industria nu reprezintă principalul sector economic. Pe lângă acest sprijin, mai avem în vedere şi lansarea unor scheme noi de finanţare. În primul rând vorbim despre schema de ajutor de stat pentru materiale de construcţii, prin care alocăm 500 milioane euro. Apoi vorbim despre schema de ajutor de stat pentru procesarea materiilor agricole în vederea reducerii importurilor de produse agro-alimentare. Vom promova şi o schemă de sprijin financiar pentru industria siderurgică pentru ca oţelul verde sau aluminiul produs după noile principii tehnologice să genereze lanţuri de valoare în economia naţională. Apoi este vorba despre reindustrializarea României pe bază de licenţe. Vor beneficia de acest sprijin, companiile româneşti care pot achiziţiona o licenţă pentru dezvoltarea unei activităţi produsă sub licenţă, iar sumele vor fi alocate pentru accelerarea sectorului tehnologic. Vom susţine în finanţarea investiţiilor principiul intensităţii ajutorului necesar, distribuţia echitabilă a ajutoarelor financiare şi echilibrarea lor privind avantajele competitive. Avem informaţii privind parcurile industriale şi sectoarele economice, care ar putea fi promovate şi care s-au închis până acum, şi vom încuraja finanţarea capitalului în dezvoltarea economică în sectoarele respective", a arătat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a mai precizat că avem nevoie de un echilibru între marea industrie şi sistemul antreprenorial, chiar dacă cel din urmă poate funcţiona în anumite zone din ţară fără marea industrie.

"O companie din marea industrie generează între 8 si 10 IMM-uri care lucrează pentru ea. De aceea, lucrăm şi vom adopta în curând un plan de măsuri pentru marea industrie, pentru a o putea susţine pe cadrul temporar de criză adoptat la nivelul Uniunii Europene. Adoptarea acestui plan de măsuri înseamnă că vom putea susţine indirect şi sistemul antreprenorial. La nivelul Ministerului Economiei, am lansat în acest an trei programe de finanţare pentru IMM-uri. Avem o schemă de minimis pentru creşterea competitivităţii, la care au apelat companiile mici cu capital românesc, care au accesat fonduri pentru dezvoltarea unui sistem de calitate în vederea creşterii competitivităţii. Avem o altă schemă pentru finanţarea economiei circulare. Luni vom publica lista cu cele 45 de companii care vor beneficia de finanţare, majoritatea firmelor cu capital românesc, care prin implementarea proiectelor vor crea un ecosistem în economia circulară. Mai avem o schemă pentru industria prelucrătoare, care priveşte companiile cu capital românesc, ce vor fi finanţate pentru reducerea deficitului balanţei comerciale prin realizarea în ţară a produselor pe care până acum le importăm", a declarat ministrul Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a menţionat că a avut întâlniri şi discuţii cu potenţiali investitori în ţara noastră şi că a creat echipe de lucru, cum ar fi cele din domeniul microelectronicii, al producţiei de semiconductori şi producţiei de baterii.

"Am identificat potenţialii investitori, inclusiv companii româneşti, cu ajutorul cărora vom defini schemele de ajutor pragmatic, care să realizeze un input în economia României în primele 6 luni de la finanţare. Asociaţia Exportatorilor ne-a trimis lista primelor 100 coduri vamale privind bunurile care sunt importate în România şi am putea identifica brandurile mai importante care să îşi dezvolte unităţi de producţie în ţara noastră", a spus Florin Spătaru, răspunzând unei solicitări din partea lui Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrii a României, care a arătat că pentru reducerea deficitului comercial este necesare ca marile branduri ale căror produse sunt importate masiv în piaţa internă să îşi relocheze aici o parte din capacităţile de producţie sau să deschidă noi capacităţi de producţie în ţara noastră.

Ministrul Economiei a specificat că dezvoltarea producţiei reprezintă viitorul pentru companiile din ţara noastră atât timp cât s-a dovedit că simpla externalizare a sectoarelor productive nu reprezintă un model de business pentru viitor.

"Noi suntem pregătiţi pentru absorbţia noilor tendinţe în privinţa sustenabilităţii economice, care trebuie să se reflecte la companiile mari şi la IMM-uri. În perioada următoare, este vorba despre o luptă pentru creşterea sau păstrarea competitivităţii şi pentru asigurarea materiilor prime necesare dezvoltării economice. De aceea, susţinerea antreprenoriatului reprezintă un obiectiv strategic pentru ţara noastră", a declarat Florin Spătaru.

Domnia sa a spus că toate investiţiile din perioada următoare trebuie să se încadreze în obiectivele europene privind decarbonizarea şi economia verde, mai ales că va exista un sistem de raportare pentru marile companii, sistem care va fi introdus după o anumită perioadă de timp şi la IMM-uri. De aceea, ministrul Florin Spătaru consideră că mediul antreprenorial din ţara noastră trebuie să treacă la transformarea ecologică şi digitală acum şi că această transformare va aduce cu ea şi dezvoltarea afacerilor respective şi a economiei naţionale.