CONFERINŢA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / DUPĂ DOI ANI DE PANDEMIE ŞI SUB AMENINŢAREA RĂZBOIULUI Antreprenorii români - încrezători, în căutare de oportunităţi

Antreprenorii din ţara noastră sunt încrezători, dar au nevoie de susţinere din partea statului, este mesajul reprezentanţilor mediului nostru de afaceri pe care l-au transmis, ieri, în cadrul celei de-a zecea ediţii a Conferinţei "Antreprenoriat fără gen", organizată de ziarul BURSA.

După doi ani de pandemie şi cu un conflict armat la graniţă, investitorii din România caută oportunităţile momentului pentru a-şi putea continua activitatea.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), a subliniat: "Antreprenorii noştri sunt pozitivi şi folosesc atât experienţa lor, cat şi toate pârghiile pe care le au la îndemână pentru a-şi duce mai departe afacerile, indiferent de condiţiile interne şi externe, ceea ce ar trebui să dea o notă de optimism ideii că, în ciuda dificultăţilor, mediul de afaceri caută să-şi continue activitatea, motivat de obţinerea profitului, şi să contribuie la rezultatele de la nivel macroeconomic".

România are spirit antreprenorial, dar acesta nu poate fi condiţionat şi nu putem aştepta să se dezvolte dacă nu reuşim să arătăm că antreprenorul, care pune în joc banii şi viaţa de familie, nu găseşte un mediu economic prietenos, mai ales în relaţia cu instituţiile statului, mai consideră Cristian Pârvan.

Trebuie să ne vedem în continuare de treabă ca şi cum nu ar exista probleme în jurul nostru, pentru că mediatizarea războiului este exacerbată, iar noi trebuie să mergem în fiecare zi la birou să asigurăm viitorul tinerei generaţii, este mesajul lui Eduard Uzunov, fondatorul Regatta. Acesta arată: "Orice se întâmplă lângă graniţă, mai ales că suntem un stat NATO, eu nu văd provocarea pe piaţa noastră mobiliară. Nu-mi este frică, timp de 29 de ani nu mi-a fost frică şi sfătuiesc orice antreprenor să scape de frici şi să-şi continue activitatea".

Adaptabilitatea reprezintă o caracteristică a mediului de afaceri autohton, iar această caracteristică a fost demonstrată de companiile româneşti, atât în timpul pandemiei, cât şi în actuala situaţie în care avem un conflict deschis în Ucraina, a afirmat Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA).

Adrian Vascu, senior partner în cadrul Veridio şi moderatorul evenimentului, arată că vorbim despre antreprenoriat într-o lume în care inflaţia a crescut, preţurile se majorează, sunt presiuni pe diverse companii vizavi de costurile de aprovizionare, pe bugetele gospodăriilor şi, la toate acestea, există o soluţie care se numeşte reinventare. Antreprenoriatul este una dintre variante, consideră domnia sa.

Actualul conflict armat din Ucraina este un prilej pentru noi oportunităţi de afaceri, nu doar în cursul derulării lui, ci şi după încheierea acestuia, susţine Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care afirmă că este nevoie şi de susţinerea investiţiilor relocate în această perioadă din ţara vecină, din Rusia sau din China în Europa.

În opinia Bibianei Stanciulov, directorul general al Sonimpex Topoloveni, este aproape imposibil ca noi, românii, să păţim ceva din cauza războiului din Ucraina. Domnia sa consideră că agricultura şi turismul reprezintă rampa de lansare a României.

Bibiana Stanciulov a pus accentul pe faptul că antreprenoriatul nu are gen: "Antreprenoriat, ca substantiv, este de gen neutru - un antreprenoriat, două antreprenoriate. Deci niciodată nu am fost de acord cu ideea că suntem de gen feminin sau masculin sau că unii suntem mai buni sau mai puţin buni decât ceilalţi".

• Florin Dobrescu, MAT: "2022 trebuie să fie un an de cotitură pentru promovarea exportului românesc"

Anul 2022 trebuie să reprezinte un an de cotitură în domeniul promovării exportului românesc, după doi ani de pandemie care au marcat negativ contactele comerciale internaţionale ale ţării noastre, manifestându-se, printre altele, prin creşterea deficitului balanţei comerciale, spune Florin Dobrescu, Secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT).

Domnia sa adaugă: "Chiar dacă şi începutul acestui an a fost puternic tensionat de conflictul ruso-ucrainean şi de impunerea sancţiunilor economice împotriva Federaţiei Ruse, Departamentul de comerţ exterior din cadrul MAT face eforturi pentru înlocuirea pieţei ruseşti, prin intensificarea promovării produselor şi serviciilor româneşti pe alte pieţe emergente, inclusiv prin participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, respectiv la misiuni economice în străinătate".

Pandemia de Covid a fost o experienţă dureroasă, care a tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la "cât de bine suntem pregătiţi" şi "cât de bine este să fim interconectaţi atât de mult cu Uniunea Europeană sau cu alte state", spune Bende Sandor, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor.

În contextul în care avem un conflict armat la graniţă, Bende Sandor subliniază: "Nu cred că este o idee creştină să spunem că situaţia actuală este o oportunitate, pentru că statele implicate în conflict - Ucraina şi Rusia - erau nişte furnizori de anumite servicii şi produse care acum lipsesc de pe piaţă sau nu le putem importa. Dar firmele întreprinzătorilor români pot să vadă această nişă, să «se aşeze» pe ea şi să încercăm să fim noi înlocuitorii furnizorilor acestor servicii şi produse către Europa".

În ceea ce priveşte măsurile stabilite în pandemie privind şomajul tehnic, kurarbeit, munca flexibilă şi telemunca, acestea trebuie să continuie, afirmă deputatul Oana-Silvia Ţoiu (USR), membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor: "Cred că este extrem de important să nu încercăm să ne întoarcem unde eram înainte de pandemie. Munca flexibilă, măsurile care au fost luate cel puţin în mediul public pe telemuncă şi digitalizare au dispărut în momentul în care s-a închis starea de alertă. De asta, de exemplu, nu mai sunt trimise atât de multe mail-uri şi nu mai poţi să ceri online lucruri. Ne-am întors în mare parte la nevoia prezenţei fizice. Asta afectează antreprenorii, dincolo de timpul şi nervii consumaţi în birocraţie".

• Eduard Dumitraşcu, ARSC: "Noi nu vorbim despre rolul statului ca fundament"

Noi nu vorbim despre rolul statului ca fundament, este de părere Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC). Acesta apreciază: "Se vorbeşte despre rolul statului în antreprenoriat doar din perspectiva unor programe prin care să se finanţeze crearea de start-up-uri, partea de inovare etc. Din păcate, noi nu vorbim despre rolul statului ca fundament, ca placă turnantă în zona de antreprenoriat. Dar dacă ne uităm în America, în Israel sau în Germania, vom vedea zeci - sute de companii care au lucrat cu statul pentru a dezvolta anumite proiecte, produse şi servicii. (...) Sunt business-uri care se dezvoltă odată cu nevoile statului. (...) În România există percepţia că este greşit ca o companie să lucreze cu statul şi se consideră favoritism dacă statul investeşte în anumite domenii, la care imediat se conexează mediul privat. Trebuie să schimbăm această mentalitate.Trebuie să înţelegem rolul statului, cu atât mai mult în aceste momente ... unii ar spune de rezilienţă, de fragilitate. Eu aş spune de antifragilitate, pentru că fragilitatea înseamnă doar să ne dezvoltăm capacitatea de adaptare, de a trece peste anumite provocări ale acestor vremuri. În schimb, antifragilitatea înseamnă să inovăm în timp ce ne adaptăm.

Pentru noi statul reprezintă un element foarte dinamic. Nu pot exista proiecte de Smart City şi Smart Village sau Smart County, pentru că trebuie să începem să discutăm despre regiuni fără implicarea autorităţilor centrale şi locale. Trebuie să ieşim din această utopie".