ANUMITE DEPOZITE - GARANTATE SUPLIMENTAR Suciu, BNR: "Doar unele depozite noi vor beneficia, temporar, de suplimentarea garantării"

Unele depozite constituite de persoane fizice vor fi garantate suplimentar, peste limita de 100.000 de euro, pentru o perioadă de 12 luni. Anunţul a fost făcut, recent, de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), acesta menţionând că noua măsură se va aplica doar în anumite cazuri, respectiv pentru depozitele provenite din tranzacţii imobiliare, pensie etc.

Această măsură nu a întârziat să atragă critici şi suspiciuni. Avocatul Gheorghe Piperea întreabă de ce sunt garantate suplimentar depozitele din tranzacţiile imobiliare şi nu şi cele din vânzarea unui tablou valoros sau a unei bijuterii, de exemplu. Domnia sa a scris, ieri, pe pagina de Facebook: "Prima întrebare care se ridică, practic, singură şi imediat este: de ce temporar? Se pregătesc niscaiva falimente bancare şi trebuie ceva timp pentru ca cei cu mai mult de 100.000 de euro în depozite să îşi mute depozitele la alte bănci? Care bănci sunt sigure, care nu sunt, în acest an 2017?

Precizez că, în conformitate cu Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare în sistemul bancar, această garanţie suplimentară poate rămâne valabilă maxim un an. Într-un an ar putea fi declanşate nişte falimente bancare, mai ales că aşa-numitul buffer pentru risc sistemic (1% din totalul expunerilor) instituit în iunie 2016 pentru cinci bănci a fost ridicat în decembrie 2016. A doua întrebare care se pune este: cine în ţara asta are o pensie de 100.000 de euro, eventual primită ca primă de pensionare? (sau cadou de «adio, dar rămân cu tine»)? Cumva un anume guvernator de bancă centrală a unei provincii de prin sud-estul Europei al cărei nume începe cu Ro- şi se termină cu -mânia?"

Decizia nu are legătură cu stabilitatea financiară, însă abia acum fondul de garantare a asigurat condiţiile necesare pentru adoptarea ei, ne-a explicat Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naţionale a României (BNR). Domnia sa a ţinut să sublinieze că această nouă măsură se aplică doar pentru 12 luni şi doar depozitelor constituite după intrarea ei în vigoare, nu şi în cazul celor deja existente la acea dată, în condiţiile stabilite.

Dan Suciu ne-a mai spus: "Măsura de suplimentare a garantării unor depozite ale persoanelor fizice a fost luată în baza Directivei Europene care reglementează garantarea depozitelor, însă noi nu o adoptaserăm până acum. De ce pentru depozitele constituite din tranzacţii imobiliare? Pentru că aceste tranzacţii sunt obişnuite pentru persoanele fizice. Ce altfel de tranzacţii de peste 100.000 de euro pot face oamenii? Dacă din tranzacţii imobiliare rezultă sume foarte mari de bani, de milioane de euro, atunci este clar că respectiva persoană care vinde nu este persoană fizică, ci profesionist, şi noua normă nu se aplică. Ideea este următoarea - oamenii, dacă au în depozite mai mult de 100.000 de euro, îşi pot diviza depozitele în mai multe bănci.

Ca o paranteză - ca să răspund unor suspiciuni apărute în mediul online -, în acelaşi mod şi Guvernatorul BNR va avea posibilitatea să aleagă, dacă va fi cazul, să nu-şi păstreze pensia într-o singură bancă.

Revenind, dacă, în urma unei tranzacţii imobiliare, vânzătorului îi intră în cont, să zicem, 110.000 de euro şi, în câteva zile până când acesta se gândeşte ce face cu banii, banca intră în rezoluţie, atunci noul său depozit va fi garantat timp de 12 luni. După această perioadă, dacă nu a făcut nimic cu banii, se va reveni la condiţiile generale, iar depozitul va fi garantat doar în limita a 100.000 de euro".

BNR a stabilit suma de 100.000 de euro ca nivel maxim de garantare suplimentară, temporară, a unor depozite, potrivit anunţului FGDB.

Acesta menţionează: "În data de 10 ianuarie 2017 a fost publicată Circulara Băncii Naţionale a României nr. 24/2016 prin care s-a stabilit la 100.000 euro nivelul suplimentar de garantare de care beneficiază temporar persoanele fizice care deţin următoarele categorii de depozite bancare prevăzute de Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare:

- depozite care rezultă din tranzacţii imobiliare referitoare la bunuri imobile cu destinaţie locativă;

- depozite rezultate din evenimentul pensionării, disponibilizării, din situaţia de invaliditate sau deces al deponentului;

- depozite rezultate din încasarea unor indemnizaţii de asigurare sau a unor compensaţii pentru daune rezultate din infracţiuni sau pentru condamnări pe nedrept.

Astfel, pe lângă plafonul de garantare de 100.000 euro aplicabil tuturor deponenţilor garantaţi încă de la sfârşitul anului 2010, persoanele fizice ale căror depozite se încadrează în categoriile menţionate mai sus beneficiază distinct de un nivel suplimentar al garantării de până la 100.000 euro. Acest nivel de garantare se aplică sumei agregate a depozitelor prevăzute în cele trei categorii".

Conform legii, acest nivel este stabilit şi reconsiderat periodic, în baza evoluţiei indicatorilor statistici relevanţi, de către Banca Naţională a României şi publicat pe site-ul său.

Reprezentanţii BNR au comunicat, ieri, că această măsură a fost luată cu scopul de a oferi o protecţie sporită pentru deponenţi.

Comunicatul BNR arată: "Denumite majorări temporare ale soldurilor depozitelor (Temporary High Deposit Balances -THDB), prevederile se referă la depozitele în care, pentru o perioadă scurtă de timp, se află sume mari de bani rezultate în urma unor tranzacţii imobiliare, moşteniri, despăgubiri, plata unor indemnizaţii de asigurare şi altele".

Banca Centrală menţionează că nivelul stabilit de BNR este cel mai scăzut din Uniunea Europeană, mai multe state garantând suplimentar 500.000 de euro (perioadele de garantare suplimentară fiind diferite de la o ţară la alta), iar Irlanda şi Marea Britanie - 1 milion de euro, pentru şase luni. Sunt ţări care, în anumite cazuri - cum ar fi unele despăguiri - garantează suplimentar depozite în sume nelimitate.

Noile garanţii stabilite de BNR sunt conforme Schemei de garantare a depozitelor la nivel european, potrivit Autorităţii Bancare Europene (EBA).

Directiva 49 a Parlamentului European şi a Consiliului din aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor, intrată în vigoare în iunie 2014, prevede că statele membre ar trebui să garanteze că protecţia depozitelor ce rezultă în urma anumitor tranzacţii sau care servesc anumitor scopuri sociale sau de alt tip este mai mare decât 100.000 euro pe o perioadă dată. Statele membre ar trebui să decidă cu privire la un nivel maxim de acoperire temporară a acestor depozite, ţinând seama în acelaşi timp de însemnătatea protecţiei pentru deponenţi şi de condiţiile de trai din statele membre, potrivit normei menţionate.

Cadrul unic de reglementare arată că, începând de la jumătatea anului 2015, deponenţii vor fi rambursaţi în termen de maximum 20 de zile. Acest termen va fi redus treptat la şapte zile lucrătoare, până în 2024.

La începutul anului trecut, a intrat în vigoare şi la noi Legea rezoluţiei bancare, ce transpune Directiva Europeană privind salvarea băncilor cu probleme inclusiv prin confiscarea depozitelor negarantate (bail-in).

La finalul lui 2015, a fost adoptată şi Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor, tot prin transpunerea reglementărilor europene în legislaţia naţională. Această directivă îmbunătăţită privind schemele de garantare a depozitelor, adoptată la nivel european în vara anului 2014, îmbunătăţeşte protecţia depozitelor.

Din anul 2008, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru asigurarea stabilităţii serviciilor financiare şi bancare. Începând cu 2009, tuturor statelor membre ale UE li s-a cerut să majoreze, până la sfârşitul anului 2010, nivelul de acoperire a schemelor de garantare a depozitelor la un nivel uniform de 100.000 de euro/depozit.

Referitor la evoluţia sistemului nostru bancar, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a spus, recent, că, în 2016, sectorul bancar şi-a reafirmat stabilitatea structurală. Domnia sa ne-a precizat: "Şi-a reconfirmat, pe de o parte, nivelul foarte ridicat de capitalizare, indicatorul de solvabilitate fiind de circa 19%, la septembrie 2016, şi, pe de altă parte, lichiditatea imediată, de aproape 38%, aceasta fiind una dintre cele mai mari lichidităţi imediate din zona euro.

Cei doi indicatori arată ceea ce eu numesc stabilitate structurală a sistemului. Aceşti doi indicatori sunt importanţi pentru că arată nivelul de pregătire a sectorului bancar şi pentru a-şi îndeplini mandatul pe care îl are, şi anume de principal finanţator al economiei naţionale. Sistemul bancar este pregătit şi are capacitatea de finanţare necesară".

Domnul Oprescu ne-a mai spus că anul 2016 a fost, pentru piaţa bancară, primul an de revenire la o profitabilitate operaţională reală, pe care nu o mai avusese de ceva timp, mai ales că, după perioada de criză, am avut o perioadă destul de lungă de "pierdere" în sistem.