În ultima perioadă, organizaţiile oamenilor de afaceri, români şi străini, au organizat conferinţe de presă şi au dat mesaje de dezaprobare a experimentelor propuse de Guvern. Impozitul pe gospodărie, impozitul pe cifra de afaceri, split payments la TVA, taxa de solidaritate sunt exemple recente. Măsurile reactive au avut scopul de a împiedica degradarea mediului de afaceri, potrivit unui comunicat trimis de AOAR.
AOAR crede că acum se trece de la o atitudinea reactivă la o una proactivă: se fac publice Guvernului sugestii concrete vizând măsurile de care mediul de afaceri, mai ales capitalul autohton, are nevoie pentru a se dezvolta şi pentru a crea locuri de muncă bine plătite pentru români. AOAR cere aşezarea corectă a taxelor, protecţie în faţa celor ce fac evaziune fiscală şi servicii publice de calitate oferite de ANAF.
În privinţa impozitului pe profit, este necesară consolidarea fiscală în grupurile româneşti de companii pentru a avea condiţii egale cu investitorii străini. Aceasta ar da posibilitatea grupurilor cu capital românesc să îşi organizeze mai bine finanţele. Consolidarea fiscală poate face ca ţara să devină hub regional pentru investitori.
Depunerea declaraţiei de impozit pe profit consolidat pe grup permite grupului să recupereze pierderea fiscală mai repede şi elimină nevoia pentru grupurile româneşti vizând întocmirea dosarului preţurilor de transfer. Este un cost semnificativ pentru companiile româneşti şi pentru ANAF de a verifica degeaba dosarele, potrivit AOAR.
Declaraţia i-ar permite ANAF-ului să îşi folosească resursa firavă pentru a controla preţurile de transfer acolo unde există riscul de erodare a bazei fiscale în România: plăţi externe făcute în special către state care au cote de impozit reduse sau care aplică regimuri fiscale preferenţiale. AOAR cere implementarea cât mai rapidă şi creşterea capacităţii administrative pentru aplicarea planului de măsuri ANTI- BEPS (Base Erosion and Profit Shifting - Erodarea bazei fiscale şi transferul profiturilor).
În vederea TVA-ului, AOAR nu cere reducerea în continuare a cotei. Consumul creşte oricum, iar AOAR nu consideră că este o prioritate să avem stimuli fiscali pentru creşterea consumului: politicile prociclice trebuie evitate. Sunt necesari bani pentru investiţii în infrastructură şi educaţie, nu pentru a stimula consumul din import.
AOAR solicită Guvernului să: accelereze implementarea sistemelor informatice AMEF promise în programul de guvernare; introducă sistemul electronic de facturare în B2B; introducă SAF-T (Standard Audit File for Tax: model de raportare ce permite controlul de la distanţă); modifice Directiva 112 vizând TVA-ul în sensul permiterii taxării inverse în B2B şi implementarea opţiunii imediat ce este disponibilă. Taxarea inversă şi nu split payments poate elimina complet frauda de tip carusel, reducând semnificativ costurile de administrare pentru stat şi pentru contribuabil. AOAR dezaprobă introducerea split payments care pot genera un blocaj economic şi administrativ, punând companiile româneşti să solicita rambursarea de TVA.
AOAR consideră că doar prin modernizare şi training pentru lucrătorii ANAF poate fi combătută frauda de TVA, nu prin măsuri arbitrare care generează victime colaterale, care îngreunează intrarea în piaţă a antreprenorilor (datorită dificultăţii de obţinere a codurilor de TVA) şi care generează scoaterea din piaţă a unor companii viabile, cu angajaţi, fără datorii, prin anularea codului TVA. AOAR cere Guvernului să elimine din Codul fiscal prevederea vizând evaluarea de către ANAF a "intenţiei şi capacităţii de a desfăşura operaţiuni taxabile". ANAF nu trebuie să analizeze oportunitatea unui business, aceasta fiind datoria investitorului. ANAF trebuie să facă analize de risc pentru a stopa tentativele de fraudă, eventual pe modelele de KYC dezvoltate de sistemul bancar şi nu să analizeze planurile de afaceri ale contribuabililor.
În privinţa impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii, impozitul pe venit în cotă unică de 16% este unul competitiv şi stabil. Problema României o reprezintă contribuţiile sociale obligatorii, prea mari pentru contractele de muncă sau pentru activităţile dependente, potrivit AOAR. Numărul mic de salarii mari declarate este cauzat de contribuţiile sociale mari şi de mascarea salariilor sub alte forme de venit. AOAR crede că trebuie să ţinut cont că CAS şi CASS nu sunt impozite, ci contribuţii care implică contraprestaţii, fiind necesară plafonarea bazei lor de calcul. Plafonarea la un nivel cât mai jos este necesară pentru a stimula munca eficientă şi conformarea voluntară şi pentru a reduce obligaţiile viitoare ale sistemului public de pensii şi a îi asigura supravieţuirea odată cu ieşirea la pensie a persoanelor născute între "67-"70.
AOAR propune reintroducerea plafonării bazei de calcul a CAS şi CASS pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora, nu pe fiecare venit în parte. Pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie dusă la capăt propunerea din Program referitoare la mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi ajustarea corespunzătoare a salariului brut şi "globalizarea" veniturilor, doar acolo unde este necesar. Sistemul de plată a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă trebuie păstrate şi întărite. Sarcina fiscală totală trebuie aşezată în funcţie de cât şi nu de cum câştigăm. Obligaţiile fiscale trebuie să fie aceleaşi pentru toţi rezidenţii în România, indiferent de modul în care acestea sunt obţinute. Numai aşa sarcina fiscală poate fi rezonabilă pentru toţi.
În vederea creditului fiscal pentru creşe/grădiniţe, şansele de adaptare la schimbare şi de succes sunt direct proporţionale cu nivelul de educaţie. Investiţia în educaţie este cu atât mai eficientă cu cât este făcută mai devreme. Sunt studii care arată cât de importantă este educaţia timpurie, în primii 5 ani de viaţă ai copilului. În programul de Guvernare sunt prevăzute 2.500 de creşe. AOAR propune ca o parte dintre ele să fie făcute împreună, în parteneriat public privat,acolo unde este cea mai mare nevoie.
AOAR consideră că soluţia se regăseşte în Codul fiscal încă din 2004, trebuie doar extinsă: creditul fiscal. Trebuie făcute creşe la poarta fabricii şi a clădirilor de birouri. Angajatorul plăteşte şi îşi scade sumele plătite din impozitele datorate, în limita ce trebuie calculată. Măsură este o investiţie atât în viitor prin educaţie, cât şi în prezent. Măsura ar asigura familiilor tinere şi educate, care îşi doresc o carieră profesională confortul de a da naştere la copii fără teama că nu va avea cine să aibă grija de ei. Creşterea natalităţii nu poate fi asigurată doar prin stimulente materiale.
Acestea sunt câteva din măsurile care pot ajuta companiile româneşti să se dezvolte, să genereze prosperitate prin muncă, prin investiţii.AOAR cere guvernului să înceapă un dialog sincer, constructiv, profesionist, cu reprezentanţii investitorilor în România.