Comisia Europeană va lua în calcul impactul bugetar al sistemelor de pensii private de tip Pilon II în analiza calitativă a structurii deficitelor bugetare din statele care au aplicat astfel de reforme (majoritatea, în Europa Centrală şi de Est), potrivit unei hotărâri luate de ECOFIN, Consiliul Miniştrilor de Finanţe din UE, în cadrul întâlnirii de pe 7 septembrie, anunţă Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-un comunicat.
Decizia autorităţilor europene este favorabilă sistemelor de pensii private de tip Pilon II şi vine ca răs-puns al solicitării oficiale a unui grup de 9 state (printre care şi România), lansată de o iniţiativă APAPR desfăşurată la Bruxelles în primăvara acestui an. Noile instrucţiuni ("guidelines") adoptate de ECOFIN vor fi aplicate în implementarea procedurilor de analiză a bugetelor şi deficitelor naţionale, în cadrul mecanismelor Pactului de Sta-bilitate şi Creştere.
Noile reglementări arată că, în analiza calitativă a deficitului bugetar al unui stat, Comisia Europeană va lua în calcul şi costul reformelor de tip Pilon II care presupun transferuri de contribuţii de la bugetul public către fonduri private de pensii, spre administrare mai eficientă. "Miza" acestei măsuri o reprezintă un cost bugetar al Pilonului II care variază de la 0,3% din PIB anual în România până la 1% în Suedia, 1,3% în Ungaria sau 1,6% în Polonia, precizează APAPR. Astfel, decizia ECOFIN reprezintă pentru moment un compromis între nevoia recunoaşterii juste a acestor costuri de reformă (şi evidenţierea lor separată faţă de deficitul bugetar) şi mecanismele existente deja în legislaţia comunitară.
"Prin această decizie, UE trans-mite un semnal foarte puternic autorităţilor naţionale: Pilonul II este o reformă benefică pe termen lung, solidă şi dezirabilă, susţinută de forurile europene, iar organismele comunitare vor ţine cont de costul Pilonului II în analiza calitativă a deficitului bugetar al unui stat", a declarat Crinu Andănuţ, Preşedintele APAPR, cu ocazia publicării deciziei ECOFIN. Domnia sa a adăugat: "Deocamdată, este maximul pe care Bruxelles-ul îl poate face în sprijinul sistemelor de pensii private din statele Uniunii, având în vedere principiul subsidiarităţii. Noi vom continua însă să sprijinim acest demers, pentru a adânci succesul obţinut într-un plan chiar mai formal. De altfel, această decizie a forurilor europene vine să confirme mesajele pe care le-am primit pe canale informale de la Bruxelles în ultima perioa-dă, potrivit cărora UE nu va lua în considerare, în analiza deficitelor bugetare, aşa-numitele economii de cheltuieli bugetare intenţionate de unele state prin îngheţarea sau reducerea contribuţiilor virate către Pilonul II. Pur şi simplu, UE doreşte des-curajarea politicienilor să se mai uite la Pilonul II de pensii private când caută surse pentru reducerea cheltuielilor bugetare".
Pentru prima dată, solicitarea acestei măsuri a fost făcută în 2004-2005 de Polonia, stat abia admis atunci în cadrul blocului comunitar, însă cu un succes limitat. Atunci, Comisia Europeană a acceptat deducerea pentru doar 5 ani din deficitul bugetar a costurilor asociate implementării Pilonului II, cu un procent descrescător (100% din cost se deduce în primul an, 80% în anul al doilea, ... , 20% în anul al cincilea). Anul acesta însă, APAPR a reluat acest principiu şi l-a promovat la Bruxelles, în cadrul discuţiilor din EFRP (Federaţia Europeană a Fondurilor de Pensii Private).
România este cel mai recent stat european care a introdus un sistem de pensii private de tip Pilon II. La fondurile de pensii private obligatorii contribuie în prezent 5,1 milioane de participanţi, dintre care peste 2 milioane au intrat în sistem pe baze voluntare, neobligaţi de lege. Până în prezent, fondurile au încasat sub formă de contribuţii sume totale de 3,3 miliarde de lei, având în administrare active nete de 3,85 miliarde de lei (diferenţa reprezentând profitul net realizat din investiţii, în beneficiul salariaţilor). Rezultatul corespunde unui randament mediu anualizat de peste 16%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 6%, ambele fiind măsurate între lansarea sistemului în 2008 şi data de astăzi.