AREST LA DOMICILIU Preşedintele Siveco, Irina Socol, a fost eliberată din arest preventiv

Curtea de Apel Bucureşti a înlocuit măsura arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru preşedintele Siveco, Irina Socol, cercetată pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, instanţa dispunând ca aceasta să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.

Instanţa a admis, marţi, contestaţia Irinei Socol, formulată după ce, în 22 octombrie, Tribunalul Bucureşti a dispus ca aceasta să fie cercetată în continuare în arest preventiv.

"Admite cererea formulată de inculpată privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatei cu măsura arestului la domiciliu, prev. de art. 218-222 C.p.p., măsură care se va lua pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare", potrivit deciziei Curţii de Apel Bucureşti, citată de Mediafax.

În timpul arestului la domiciliu, Irina Socol nu poate părăsi imobilul fără încuviinţarea instanţei, iar instanţa a dispus şi ca aceasta să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.

De asemenea, Irina Socol trebuie să meargă în faţa procurorilor sau a instanţei de câte ori va fi chemată şi are interdicţie să comunice cu Aurora Ecaterina Crusti, preşedintele comercial adjunct al Siveco România, inculpată în cauză, precum şi cu suspecţii Tiberiu Grabany şi Dumitru Constantinescu.

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, Irina Socol urmând să stea în arest la domiciliu la locuinţa sa din Bucureşti.

Irina Socol şi Aurora Crusti au fost arestate preventiv în 9 septembrie, la cererea procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, care instrumentează acest dosar.

În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, vizaţi şi ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

Procurorii au arătat că, "practic, este fictiv tot lanţul de achiziţii din spatele societăţilor care au facturat către Siveco România", pentru că, "din moment ce societăţile prestatoare nu au avut angajaţi, inculpaţii nu au cunoştinţele necesare pentru a presta astfel de servicii, iar alţi prestatori reali de servicii nu au fost identificaţi, este evident că toate serviciile facturate, inclusiv serviciile facturate către Siveco, sunt fictive".

Anchetatorii au precizat că la locuinţele inculpaţilor şi la sediile societăţilor prestatoare, cu ocazia percheziţiilor, nu au fost identificate calculatoare care să conţină programele informatice create şi testate pentru Siveco România.

Potrivit unor surse judiciare, Siveco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip "fantomă". În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip "fantomă", iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.