ARIN STĂNESCU, UNPIR: "Băncile au ascuns pierderile sub preş"

• Nicolae Cinteză, BNR: "Verificarea rezultatelor semestriale auditate ale băncilor s-a încheiat şi valorificăm rezultatele"

Băncile au amânat pentru prea mult timp solicitarea falimentului, în cazul companiilor care nu puteau rambursa împrumuturile, aşa încât au rostogolit creditele şi au ascuns pierderile sub preş, însă Banca Naţională a României (BNR) şi-a pierdut răbdarea, a declarat, ieri, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), în cadrul unei conferinţe.

Domnia sa a precizat că înţelege comportamentul băncilor, care au încercat să amâne mult timp o decizie drastică în cazul unor companii cu restanţe mari, care ar fi însemnat asumarea certă a unor pierderi, încercând prin artificii tehnice să nu ajungă la restanţe de peste 90 de zile şi să evite falimentul.

Preşedintele UNPIR a adăugat: "Cred că supravegherea BNR şi-a pierdut puţin răbdarea şi a cerut raportări auditate semestrial. Asta înseamnă că ce raportaţi la jumătatea anului nu prezintă încredere. Am aflat toţi că li s-a spus celor şapte auditori din piaţă la modul ferm să nu se îndepărteze foarte mult de valoarea de piaţă. (...) Consecinţa va fi că o parte din membrii comunităţii va trebui să vină cu bănuţii de acasă pentru a completa cerinţele de capital".

Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a declarat că procesul de verificare a rezultatelor semestriale auditate ale băncilor, început în luna septembrie, s-a încheiat.

Domnia sa ne-a precizat: "Procesul de verificare s-a încheiat şi valorificăm rezultatele. Analizăm, şi acolo unde este de corectat, corectăm".

Arin Stănescu a mai spus, ieri, că nu cunoaşte rezultatul auditărilor datelor financiare publicate de bănci la şase luni, însă a subliniat că cerinţele suplimentare de capital au fost deja anunţate de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, care "ştie el ce ştie".

Bogdan Olteanu a declarat, în urmă cu două săptămâni, în cadrul unei conferinţe organizate de ziarul "BURSA", că Banca Centrală a cerut auditarea garanţiilor pe care băncile le solicită, pentru a vedea dacă acestea sunt acoperitoare. În cazul în care va fi necesar, Banca Centrală ar urma să solicite unor instituţii de credit să creeze noi provizioane, a precizat domnia sa la acea dată.

• Nicolae Petria, BCC: "Auditarea rezultatelor semestriale ale instituţiilor de credit a reprezentat o cheltuială suplimentară"

Auditarea rezultatelor semestriale ale instituţiilor de credit a reprezentat o cheltuială suplimentară şi este posibil ca băncile să se confrunte din nou cu o astfel de acţiune, a declarat, ieri, Nicolae Petria, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Carpatica (BCC), în cadrul unei conferinţe.

Domnia a atras atenţia că băncile nu pot să reducă costul de finanţare, în contextul actual dificil.

Oficialul BCC a explicat: "Acţionarii vor profituri cât mai mari, cu bani cât mai puţini şi ar fi foarte fericiţi să nu mai aducă bani de acasă.

Acţiunea insolvenţei este o activitate de protejare a clientului pentru neonorarea datoriilor faţă de bănci, iar acest lucru reprezintă o problemă pentru instituţiile de credit.

Accesul la liniile de finanţare ale băncilor mamă a scăzut. Grupurile bancare au făcut dezintermediere şi vor face în continuare sub reglementările Basel III. În aceste condiţii, băncile se vor întoarce către finanţarea locală, însă rămâne de văzut cât potenţial are piaţa locală a depozitelor, având în vedere nivelul scăzut al salariilor.

Băncile mici vor avea probleme mai accentuate, comparativ cu băncile mari, pentru că vor avea nevoie de capital şi nu au în spate bănci mamă care să le susţină. Vor fi din nou probleme de restructurare la băncile mici".

Nicolae Petria a adăugat că problemele politice din acest an au creat mari probleme în economie.

• Arin Stănescu: "Garanţiile pe care băncile le au în portofoliu arată rău"

Multe dintre instituţiile de credit au în portofoliul de garanţii clădiri şi utilaje, iar astfel de garanţii "arată rău", pentru că valoarea acestora s-a depreciat de la momentul acordării creditului, în cazul în care şi acea valoare era corectă, a declarat, ieri, preşedintele UNPIR.

Domnia sa a explicat: "În prezent, garanţiile arată foarte rău. Majoritatea băncilor au drept colateral clădiri, terenuri, utilaje second hand. O reevaluare a activelor în garanţie la adevărata lor valoare în condiţiile de piaţă actuale înseamnă o diminuare mai mică a sumei de provizionat din creditele restante, ceea ce înseamnă un plus de provizionare şi o cerinţă mai mare de capital. Garanţiile acceptate de bănci de la fondurile de garantare şi contragarantare arată mai bine decât alte active aduse drept colateral. Basel III va îngreuna creditarea din punct de vedere al garanţiilor. (...) Medierea şi rezolvarea pe cale amiabilă reprezentau soluţii la începutul crizei, dar în 2013 ce să mai negoiceze băncile cu societăţile care au împrumuturi în suferinţă şi pe care instituţiile de credit le-au rostogolit şi le-au băgat sub preş? Mergem mai departe la faliment, care este o procedură de curăţare a mediului economic".

Specialistul în insolvenţă este de părere că băncile care nu au aşteptat mai mult de un an revenirea unui debitor au avut de câştigat şi au reuşit să recupereze mai mult decât vor reuşi instituţiile de credit care au amânat atât executarea companiei cu restanţe, cât şi provizionarea corectă, prin utilizarea unor portiţe tehnice care permiteau ca restanţa să nu fie considerată mai mare de 90 de zile.

Anul acesta au fost deschise 24.000 de dosare noi de insolvenţă, din care 1.500 reprezintă dosare de reorganizare, iar restul sunt dosare de faliment, potrivit UNPIR. Din totalul dosarelor de reorganizare, peste 100 au fost finalizate cu succes, în condiţiile actuale dificile, conform UNPIR.