Premierul Victor Ponta nu ratează nicio ocazie de a ironiza fostul partid aflat la putere. Aroganţa în declaraţii este o boală de care au suferit, pe rând, toţi politicienii ajunşi în fruntea ţării în ultimul deceniu, de la Adrian Năstase până la Emil Boc, de la Ion Iliescu la Traian Băsescu şi de la Mihai Răzvan Ungureanu la Victor Ponta. Niciunul nu a învăţat din greşelile trecutului şi din faptul că pe scena autohtonă revenirile sunt extrem de rare. Odată ieşit din luminile rampei, un politician cu greu reuşeşte să se întoarcă "în luminile rampei".
Vorbind de "funie în casa spânzuratului", Victor Ponta critică PDL-ul că face opoziţie doar la televizor: "Care PDL? Că nu ştiam cine mai e pe la PDL. Nu ştiam cine nu a plecat încă. Eu acum nu doar că nu înţeleg ce e neconstituţional să desfiinţezi funcţii vacante, poate ne spune PDL-ul, dar mi se pare o mare prostie să te opui la orice. Au idei mai bune? Ştiu ei? Sau vor să ţină mai mulţi oameni în ministere. Eu am spus-o şi o repet: PDL-ul este în epoca < Vasile, fă-te că munceşti! >. Dacă întrebi care e logica... Eu o singură dată i-am luat în serios când au spus că vor o sesiune extraordinară a Parlamentului să facem o discuţie despre MCV şi l-am întrebat pe domnul Zgonea, preşedintele Camerei, când e sesiunea ca să mă pregătesc şi mi-a spus că nu au depus nicio cerere, au spus şi ei la televizor. Nu altfel. Ei sunt în vacanţă. Deci, daţi-mi voie să nu mai iau în serios decât oamenii serioşi. Pe bietul Vasile, ce să fac cu el?".
Nu cu foarte mulţi ani în urmă, înainte de ultimele alegeri prezidenţiale, de la adăpostul puterii, Elena Udrea îl ironiza pe şeful PSD: " Mircea Geoană nu poate să lupte umăr la umăr cu bărbaţii care s-au înscris în cursa pentru fotoliul de preşedinte. În lipsa unui program şi a unor soluţii pe care să le prezinte alegătorilor, Mircea Geoană, măcinat de luptele interne din PSD şi complexat în faţa lui Traian Băsescu, alege să lupte cu mine. O strategie perdantă, şi doar pentru faptul că Mircea Geoană nu a câştigat nici măcar competiţiile cu femeile din familia sa, soţia şi soacra". În perioada când era prim-ministru, Adrian Năstase era extrem de ironic la adresa liderului PDL : "Domnul Băsescu are dificultăţi în a număra până la zece", iar o intervenţie din Parlament (martie 2003), după o interpelare a opoziţiei, a intrat deja în folclor: "Cineva voia să vină, la un moment dat, să îmi numere găinile. Eu i-am sugerat mai bine să vină să-mi numere ouăle". Nici Traian Băsescu nu s-a dovedit mai amabil cu liderii opoziţiei parlamentare în perioada când Emil Boc era premier: "Pentru mine, Antonescu-Ponta e un cuplu comic, parcă-s două matrioşti care spun doar < suspendarea lui Băsescu > şi < căderea guvernului >. Obiectivul lor e să dobândească puterea, dar nu pentru ceva".
Exemplele sunt nenumărate, dar cert este că aroganţa excesivă dăunează grav rezultatelor obţinute în urma alegerilor.
1. Aroganta ascunde indolenta,complicitatea in rau
(mesaj trimis de GEO în data de 29.07.2013, 10:19)
Nimeni din guvernul actual nu raspunde la nici o sesizare venita din public,nici pe adresele personale de mail din pagina personala de la rubrica contact, nici la mailurile oficiale pentru sesizari,afisate de institutii guvernamentale, primarii,alte institutii abilitate a lucra cu publicul, care in cel mai bun caz trimit sesizarea catre cel reclamat,sau la institutii subordonate lui.Doar mail-urile LAUDATIVE sunt considerate...ca bune de luat in seama...