ARPIM: Singura cale pentru a soluţiona criza medicamentelor este dialogul

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) susţine iniţiativa autorităţilor de a dialoga cu toţi cei implicaţi în domeniul medicamentelor. Este singura abordare pentru a găsi soluţii care să rezolve criza medicamentelor şi care să pună bazele unei dezvoltări sustenabile în beneficiul pacienţilor români, conform unui comunicat de presă trimis Redacţiei de către ARPIM.

Dan Zaharescu, director executiv ARPIM, a declarat "Aşteptările noastre de la dialogul cu noul Guvern sunt mari, mai ales în contextul în care ne confruntăm de mai bine de opt ani cu lipsa de predictibilitate, transparenţă şi coerenţă a pieţei, incertitudinea în care ne desfăşurăm activitatea fiind dublată de o suprataxare unică în Europa, o povară fiscală din ce în ce mai greu de suportat. Suntem deschişi şi sprijinim activ acest proces pentru că ne dorim să găsim soluţii concrete care să fie şi implementate, astfel încât situaţia în care ne aflăm să nu se agraveze şi să pună şi mai mult în pericol accesul pacienţilor români la tratamente inovatoare. Avem încredere că autorităţile au la dispoziţie toate datele necesare derulării unui proces decizional cu un rezultat care să reflecte realitatea românească şi nevoile reale".

Dan Zaharescu a afirmat: "Rămânem deschişi dialogului şi ne dorim să colaborăm cu toţi actorii din industrie pentru ca împreună cu autorităţile să găsim acele soluţii care să pună bazele unei noi etape de dezvoltare a pieţei, în beneficiul pacienţilor, al bugetului de stat, al jucătorilor din industrie şi care să ajute la progresul economiei".

ARPIM aduce autorităţilor argumente solide, date şi fapte certe, care constituie elementele analizei riguroase a pieţei şi industriei din ultimii ani, pentru completarea informaţiilor din materialele publicate recent despre situaţia pieţei farmaceutice.

Bugetul alocat medicamentelor a rămas la aceeaşi valoare din 2012. Diferenţa dintre bugetul alocat medicamentelor şi nevoile reale de tratament ale pacienţilor români a depăşit 1 miliard de lei în 2016, sumă suportată integral de companiile farmaceutice prin plata taxei clawback. Taxa clawback, impusă iniţial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză, a ajuns să reprezinte în 2017 circa 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS. O taxă clawback al cărei mecanism nu este transparent şi predictibil, bazată pe o diferenţiere stabilită discreţionar, pune în pericol tratamentele de ultimă generaţie, ce nu au o alternativă generică în piaţă şi reprezintă pentru mulţi pacienţi singura şansă în lupta cu boala.

Medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piaţă riscă să devină nesustenabile, aşa cum s-a întâmplat în mai multe cazuri în ultimele luni, potrivit analizelor firmelor membre ARPIM, la valori de peste 15% ale taxei clawback. Formula clawback aplicată în ţară este unică la nivel european, în nicio altă ţară nefiind aplicată o abordare atât de agresivă a conceptului. Raportarea la un buget îngheţat în timp nu există, care nu ţine cont de nevoile actuale ale pacienţilor, iar taxa nu se calculează la preţul care include adaosurile distribuitorilor şi farmaciştilor.

România ocupă locul 5 între statele membre UE şi se află peste media europeană la capitolul penetrării medicamentelor generice, iar 2 din 3 pacienţi români sunt trataţi cu medicamente generice. România se află pe ultimele locuri în UE pentru accesul pacienţilor la terapiile de ultimă generaţie care sunt deja disponibile în Europa.