ARSC: România are toate resursele să devină ţara cu cele mai smart localităţi în regiune

Cu acces la resurse importante pentru avans tehnologic, România are un potenţial uriaş să devină un exemplu de naţiune "smart" cu oraşe şi comune inteligente în Europa de Est. Conceptul de smart city, care contribuie la îmbunătăţirea vieţii românilor, ia amploare în ţară, România cunoscând cea mai bună perioadă din punct de vedere al dezvoltării urbane, punctează Asociaţia Română pentru Smart City (ARSC), care arată direcţiile principalele care trebuie urmate pentru evoluţia ţării noastre.

"România are toate resursele pentru a deveni cel mai reprezentativ exemplu al conceptului de smart city în Europa de Est. Previziunile pentru 2024 în domeniul oraşelor inteligente (smart city) în România ne arată că ne aflăm într-o perioadă de creştere şi inovare, cu accent pe dezvoltarea durabilă şi digitalizarea serviciilor publice. România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere al dezvoltării urbane - mixul oferit de sursele de finanţare, accesul tehnologie şi expertiză locală alături de presiunea civică constituie reţeta accelerării proiectelor creativ-inteligente. Iar în contextul unui an electoral, aceste evoluţii pot fi şi mai pronunţate, deoarece iniţiativele tehnologice şi ecologice devin puncte centrale în agendele politice", declară Eduard Dumitraşcu, preşedinte ARSC.

Cum poate România să avanseze - principalele direcţii

România îşi consolidează poziţia pe harta regională smart city, cu o abordare multidimensională, axată pe inovare, sustenabilitate şi colaborare. Având în vedere dinamica actuală a dezvoltării urbane şi a tehnologiei, există câteva direcţii principale prin care România poate avansa semnificativ în acest domeniu:

Accelerarea investiţiilor în tehnologie

Pentru a-şi consolida poziţia, România trebuie să prioritizeze investiţiile în tehnologii emergente care pot aduce transformări semnificative în gestionarea oraşelor. Aceasta include tehnologii precum IoT (Internet of Things), AI (Inteligenţă Artificială), Big Data şi 5G. Investiţiile ar trebui să se concentreze pe modernizarea infrastructurii existente şi pe implementarea de noi soluţii care să facă oraşele mai conectate, mai eficiente şi mai receptive la nevoile cetăţenilor.

Parteneriate strategice între stat şi privat

Parteneriatele între sectorul public şi cel privat sunt esenţiale pentru dezvoltarea smart city. Prin colaborarea cu companii tehnologice, universităţi şi organizaţii de cercetare, administraţiile locale pot accesa expertiza, tehnologiile şi finanţarea necesare pentru proiecte ambiţioase. Aceste parteneriate pot lua forma unor proiecte pilot care, dacă sunt reuşite, pot fi scalate la nivel naţional sau regional.

Integrarea soluţiilor inovative în infrastructură

Integrarea soluţiilor inovative în infrastructura urbană este crucială pentru transformarea oraşelor în comunităţi inteligente. Acest lucru implică:

Managementul traficului: Implementarea sistemelor inteligente de semaforizare şi monitorizare a traficului în timp real pentru a reduce ambuteiajele şi a îmbunătăţi calitatea aerului.

Iluminatul public inteligent: Trecerea la iluminat LED conectat, care poate fi ajustat în funcţie de condiţiile de mediu şi nevoile specifice, economisind energie şi reducând costurile.

Colectarea şi analiza datelor: Utilizarea senzorilor şi a platformelor de analiză a datelor pentru a monitoriza şi gestiona diverse aspecte ale vieţii urbane, de la consumul de apă şi energie, până la calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor.

Calitatea vieţii românilor depinde de digitalizare

Digitalizarea va continua să fie un motor important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în România. Soluţiile tehnologice care facilitează accesul la servicii de sănătate, educaţie, transport şi administraţie publică vor deveni mai accesibile şi mai eficiente.

Iar anul electoral poate aduce oportunităţi semnificative pentru avansarea agendei smart city.

"În acest an electoral, mă aştept ca partidele politice să integreze în programele lor măsuri concrete pentru accelerarea digitalizării şi pentru adresarea provocărilor specifice, cum ar fi inegalităţile digitale şi securitatea cibernetică. Este posibil să vedem angajamente din partea candidaţilor pentru proiecte inovatoare care promovează transformarea digitală şi sustenabilitatea. Este crucial ca aceste promisiuni să fie urmate de acţiuni concrete, cu o focalizare pe colaborarea între guvern, sectorul privat, comunităţi şi organizaţii non-guvernamentale pentru a asigura implementarea eficientă a iniţiativelor de smart city. Toate proiectele ar trebui corelate cu agenda surselor de finanţare - în acest an vor fi lansate sute de apeluri cu finanţări care pot fi accesate de primăriile şi consiliile judeţene noastre. În acest sens, ARSC va lansa în perioada următoare Ghidul Alegătorului Smart - un manual despre ce este important pentru noi, pentru comunităţile noastre şi, mai ales, la ce să fim atenţi atunci când ne alegem primarii", spune Eduard Dumitraşcu, preşedinte ARSC.

România, ţara comunelor smart în 2024

Cu exemple importante de comun inteligente, România poate deveni un reper în regiune privind conceptul de "smart village", care câştigă tot mai mult teren la nivel local.

"Această evoluţie va fi susţinută de programele naţionale şi europene de finanţare, precum şi de iniţiativele locale care vizează îmbunătăţirea accesului la internet de mare viteză, digitalizarea serviciilor administrative şi promovarea agriculturii inteligente. Aceste schimbări vor contribui la reducerea decalajului digital şi economic dintre zonele urbane şi cele rurale. Sigur, profitând de dinamica dezvoltării şi accesul la resurse, cele mai multe iniţiative vor fi în mediul periurban", explică Eduard Dumitraşcu, preşedinte ARSC.

Smart înseamnă mai verde - focus pe Green Exchange

Pentru ca românii să trăiască într-un smart city sau un smart village, este nevoie ca poluarea să fie redusă şi mediul înconjurător din ce în ce mai protejat. Ca parte din acest obiectiv, ARSC a lansat proiectul Green Exchange, prin care companiile pot calcula impactul lor asupra mediului şi, implicit, pot compensa efectele amprentei CO2 prin achiziţia de credite de carbon. Cu ajutorul acestora, firmele pot investi în proiecte green, cum ar fi proiecte de reîmpădurire, conservarea biodiversităţii sau construirea de facilităţi de captare şi stocare a carbonului (CCS), pentru un mediu mai curat.

ARSC urmăreşte să creeze un viitor în care echilibrul cu natura devine un standard, nu doar un ideal. Obiectivul este de a găsi modalităţi de coexistenţă între dezvoltarea economică şi protecţia mediului într-un mod armonios, promovând inovaţia şi acţiunile ecologice ca motoare principale ale schimbării. Misiunea platformei este de a iniţia schimbări reale şi măsurabile, transformând angajamentele ecologice în acţiuni concrete.

În concluzie, 2024 se anunţă a fi un an de consolidare şi inovare pentru conceptul de smart city în România, cu potenţialul de a aduce schimbări semnificative în modul în care tehnologia este utilizată pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor şi pentru a promova o dezvoltare urbană durabilă. Este esenţial ca toţi actorii implicaţi să colaboreze strâns pentru a asigura că beneficiile digitalizării şi inovării sunt accesibile pentru toţi românii.