Artiştii autohtoni cer ajutor din partea posturilor de radio şi tv

Artiştii sunt printre cele mai lovite categorii sociale de actuala stare de fapt, din punct de vedere financiar, în condiţiile în care manifestările culturale au fost suspendate în totalitate. Pos­turile de radio şi tv româneşti trebuie să difuzeze producţii muzicale care să includă cel puţin contribuţia unui autor român sau să fie interpretate de un cetăţean român, într-o proporţie de minimum 50% din totalul de muzică difuzată zilnic pe perioada stării de urgenţă, precum şi să transmită muzică în limba română într-o proporţie de minimum 50%. Acestea sunt cerinţele unui grup de artişti şi compozitori care i-au adresat o scrisoare deschisă ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, în contextul măsurilor luate de prevenire a Covid-19.

Nu mai puţin de 65 de artişti şi compozitori, reprezentaţi de companiile Global Records, HaHaHa Production şi Quantum Music, au solicitat Ministerului Culturii să intervină asupra impactului pe care acestea le vor avea asupra industriei muzicale din România şi, cu precădere, asupra artiştilor interpreţi. La scurt timp după apelul făcut de artişti, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a spus că susţine măsurile propuse în scrisoarea trimisă de către aceştia. În ţara noastră, 80% din veniturile artiştilor sunt realizate din prestaţii artistice şi cesiunea interpretării lor live în cadrul evenimentelor şi concertelor, care în următoarele luni nu se vor mai organiza. Acest fenomen poate influenţa şi reduce dramatic creaţia muzicală autohtonă, piaţa urmând a fi dominată, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada 1990-1999, de artiştii străini, care au supravieţuit datorită posibilităţii lor de a atrage venituri substanţial mai mari din drepturi de autor pentru difuzarea producţiilor lor muzicale. Artiştii susţin că mai multe state membre ale Uniunii Europene aplică asemenea măsuri şi au dat exemplul Franţei, care a impus ca un procent din muzica difuzată pe radiourile şi televiziunile de pe teritoriul ţării să fie în limba franceză. Potrivit semnatarilor scrisorii, muzica reprezintă unul dintre principalele mijloace de propagare a limbii naţionale.