EnglishDomeniul cultural nu este ocolit de conflictele de muncă. În ultimii trei ani acestea s-au acutizat. Blocul Naţional Sindical - Filiala Judeţeană Sibiu şi Sindicatul Artiştilor Instrumentişti din Filarmonica de Stat Sibiu (SAIFS) au sesizat angajatorul şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, cu privire la declanşarea conflictului colectiv de muncă. Prin acest demers muzicienii sibieni doresc să atragă atenţia factorilor de decizie şi opiniei publice asupra nerealizării acordului pentru încheierea contractului colectiv de muncă la nivelul Filarmonicii de Stat Sibiu. Potrivit sindicaliştilor: "Având în vedere faptul că în aproape 4 luni de zile în cadrul procedurii de negociere au fost analizate doar 14 articole (cu caracter general, introductiv), speranţele noastre de a semna un contract colectiv de muncă se îndreaptă către procedura de conciliere prevăzută de legea dialogului social, ca etapă obligatorie a conflictului colectiv de muncă, etapă premergătoare declanşării grevei de avertisment". Pe parcursul procedurii de negociere, în perioada 19.05.2023 - 08.09.2023, Sindicatul Artiştilor Instrumentişti din Filarmonica de Stat Sibiu a prezentat revendicările sub forma unui proiect de contract colectiv de muncă complet, proiect care conţine 110 articole şi un număr de 10 anexe, din care până la expirarea termenului alocat negocierii colective, angajatorul a analizat un număr de 14 articole: "Şedinţele de negociere au avut o durată medie de doar 40 de minute, în condiţiile în care trebuia negociat şi redactat un contract colectiv de muncă complet care să stabilească drepturile şi obligaţiile salariaţilor, modul în care se desfăşoară relaţiile de muncă, precum şi aspecte care de-a lungul timpului au creat situaţii litigioase în cadrul Filarmonicii de Stat Sibiu. Deşi în cadrul procesului de negociere, angajatorul şi-a asumat de trei ori transmiterea unui punct de vedere asupra proiectului de contract colectiv de muncă, până la expirarea termenului alocat negocierii colective, respectiv 8.09.2023, acesta nu şi-a respectat angajamentele". Aceştia avertizează că "dacă negocierea contractului colectiv de muncă reprezintă o concretizare a dialogului social real, efectiv şi eficient, greva - element esenţial al unei societăţi democratice - se manifestă ca un semnal de alarmă atunci când dialogul lipseşte sau atunci când dialogul - deşi există - nu este efectiv şi prin urmare este ineficient! Buna credinţă şi respectul pentru dialog trebuie să guverneze relaţiile de muncă într-o societate democratică. Sperăm ca reprezentanţii angajatorului vor analiza, acum, în cel de al 13-lea ceas, proiectul de contract colectiv de muncă şi că în cadrul procedurilor descrise de legea dialogului social vom reuşi să ajungem la un consens, pentru a evita posibile tensiuni sociale generate de declanşarea grevei de avertisment. Un dialog social efectiv, conduce la realizarea unui climat de pace socială în care relaţiile de muncă între angajaţi şi angajatori se reglementează şi se armonizează, având efecte benefice pentru ambele părţi implicate şi chiar pentru societate". Tonul face muzica, dar şi negocierea unui contract mai dificilă.
Artiştii instrumentişti de la filarmonică ameninţă cu greva
O.D.
Ziarul BURSA #Cultură / 15 septembrie 2023
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. deficit bugetar acoperit pentru a mari salariile i
(mesaj trimis de anonim în data de 15.09.2023, 11:06)
Guvernul a propus un proiect de lege privind măsurile fiscale pentru a acoperi deficitul bugetar. Acest proiect cuprinde următoarele aspecte principale:
1. Impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri peste 50 de milioane de euro:
Se introduce un impozit minim pe cifra de afaceri pentru contribuabilii care au avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent și un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Impozitul minim pe cifra de afaceri variază în funcție de rentabilitatea companiei și se aplică pe baza unor formule specifice.
Această măsură este valabilă în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026.
2. Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru bănci:
Instituțiile de credit, atât cele românești, cât și sucursalele instituțiilor de credit străine din România, vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri în plus față de impozitul pe profit.
Această măsură se aplică în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026.
3. Microîntreprinderile trec la impozit pe profit dacă au o rată de rentabilitate peste 30%:
Întreprinderile cu venituri peste 60.000 de euro și o rată de rentabilitate de peste 30% vor plăti impozit pe profit de 16%.
În cazul microîntreprinderilor cu venituri mai mari de 60.000 de euro și o rată de rentabilitate de peste 30%, acestea vor trece la impozitul pe profit începând cu trimestrul în care se îndeplinesc aceste condiții.
4. Eliminarea scutirii de impozit pentru anumite categorii de angajați:
Scutirea de impozit pentru angajații din IT, construcții, sectorul agricol și industria alimentară se aplică doar pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv. Peste acest prag, veniturile sunt impozitate.
5. Creșterea TVA pentru anumite produse:
TVA pentru anumite produse va crește, de exemplu, de la 5% la 9% sau de la 9% la 19%, în funcție de categorie.
6. Introducerea unui impozit special pentru locuințe și autoturisme scumpe:
Se va introduce un impozit special pentru persoanele fizice care dețin clădiri rezidențiale în valoare de peste 2.500.000 lei și autoturisme achiziționate individual în valoare de peste 375.000 lei. Impozitul se aplică pe o perioadă de 5 ani.
Aceste măsuri fiscale au ca scop acoperirea deficitului bugetar și introducerea unor schimbări în sistemul fiscal pentru a genera venituri suplimentare pentru stat.