Artizanii escrocheriei Roşia Montană

Crenguţa Leaua, eminenta juristă care a contribuit decisiv la câştigarea procesului Roşia Montană, ca de altfel şi la câştigarea altor procese de răsunet ale României, ne obligă să ne aşezăm cu picioarele în apă rece. Să nu devenim victime ale entuziasmului, ci să fim conştienţi că Gold Corporation încă mai poate utiliza - e drept, cu şanse minime - căi de atac asupra verdictului arbitrajului internaţional de la Washington. Un motiv în plus pentru ca autorităţile să se pregătească.

Autorităţile de la Bucureşti, actualul Executiv, după ce ne-au trecut la toţi un glonţ dum-dum pe lângă urechi, au obligaţia ca măcar acum să întreprindă ceea ce nici un alt Guvern, începând cu Guvernul Victor Ponta, nu a întreprins. Să pună la dispoziţia opiniei publice şi a justiţiei toate documentele necesare pentru demantelarea escrocheriei Roşia Montană şi devoalarea artizanilor acesteia. Şi, fireşte, ne interesează în primul rând complicii interni, pe care-i putem identifica în interiorul unor instituţii ale statului, personaje care, încălcând flagrant legile, comiţând abuzuri în serviciu, au facilitat, cu certitudine interesaţi financiar fiind, întreaga făcătură. Care ar fi putut să ne coste peste şapte miliarde de dolari. În acest sens, nu-mi rămâne decât să-mi manifest recunoştinţa faţă de marele arheolog al presei române de investigaţie, Bogdan Tiberiu Iacob, care, scormonind prin arhive, a identificat şi mi-a pus la dispoziţie două dintre declaraţiile pe care le-am făcut în calitate de senator în 2013, când s-a declanşat prima mare bătălie Roşia Montană. În cele ce urmează public aceste texte ad litteram, aşa cum au rămas ele consemnate în arhive.

"Celui care ieri m-a dat în judecată pentru că am spus, în calitate de senator PNL, câteva adevăruri scandaloase vizând legăturile frauduloase pe care le are cu Gold Corporation în afacerea Roşia Montană, îi atrag astăzi atenţia asupra propriilor sale conturi. Din străinătate. Depozite de bani în sucursale bancare situate în Seychelles. Banii din aceste depozite provin de la o serie de corporaţii. Cum ar fi: Asia Invest, Newmont Mining Corporation, Grupul Tester, Westport Communcations, Upetrom Trading, Astalvi, Technostrate şi, fără doar şi poate, RCS-RDS", a susţinut Sorin Roşca Stănescu într-o declaraţie politică făcută în plenul Senatului.

Sorin Roşca Stănescu a declarat, în repetate rânduri, faptul că Traian Băsescu ar fi primit mită de la Roşia Montana Gold Corporation."Evidenţa politicienilor mituiţi, a unei bune părţi, nu chiar a celor mai importanţi, o are Corina Vinţan, care a fost purtător de cuvânt în Ministerul de Externe, mâna dreaptă a lui Răzvan Ungureanu, care şi-a făcut un ONG care are un contract cu Gold Corporation, care primeşte sume uriaşe de bani care apoi, de la doamna Vinţan, în baza unor contracte, sunt virate în beneficiul unor politicieni", a spus senatorul în cadrul unei emisiuni televizate.

Senatorul liberal a precizat că în această listă figurează şi preşedintele ţării, "care azi ţine un discurs în favoarea proiectului Roşia Montană şi cu două zile înainte de o afirmaţie de genul ăsta, creşte, cineva cumpără acţiuni".

Să explic contextul. În 2013, senator al Partidului Naţional Liberal fiind şi consilier personal al preşedintelui de atunci, Crin Antonescu, am avut acces la o serie de informaţii, care mi-au permis să fac legătura între preşedintele Traian Băsescu şi afacerea Gold Corporation. Bursa de la Toronto, în care se jucau acţiunile aurului neextras de la Roşia Montană, înregistra fluctuaţii spectaculoase în sus şi în jos în funcţie de declaraţiile oficialilor statului român, cei mai importanţi fiind la acea dată Traian Băsescu, în calitatea sa de preşedinte, şi Victor Ponta, în calitatea lui de premier. Din când în când, dar cu o frecvenţă cel puţin suspectă, Traian Băsescu făcea declaraţii împotriva proiectului Gold Corporation de exploatare pe bază de cianuri a zăcământului aurifer de la Roşia Montană. Un mare număr de acţiuni erau vândute la preţul pieţei de deţinători avizaţi, aceiaşi care ulterior, după respectivele declaraţii, le răscumpărau la un preţ sensibil mai mic. Câştigurile erau fabuloase. Iar manipularea bursei se desfăşura în mod ciclic. Am publicat la timpul respectiv grafice din care reieşea manipularea, respectiv legătura directă dintre asemenea declaraţii şi fluctuaţiile bursei de la Toronto. Cu ajutorul surselor mele, am identificat şi băncile din străinătate unde, în beneficiul lui Traian Băsescu, erau vărsate sume consistente de bani de către unii dintre marii jucători ai bursei. În acest fel trebuie citită prima declaraţie pe care am consemnat-o mai sus. Imediat după dezvăluirea pe care am făcut-o, preşedintele Traian Băsescu s-a opărit şi a declarat ritos că m-a acţionat în judecată. Iar eu am replicat în modul pe care vi l-am pus la dispoziţie. Realitatea este că niciodată Traian Băsescu nu a îndrăznit să mă dea în judecată. A doua realitate încă şi mai surprinzătoare este că niciuna dintre instituţiile abilitate ale statului român, un stat care se angajase să lupte împotriva corupţiei, nu mi-a solicitat detalii legate de prezumtivul circuit al banilor obţinuţi din manipularea bursei de la Toronto. De reţinut că în dezvăluirile pe care le-am făcut sunt implicate şi alte personalităţi cunoscute, unele în calitatea lor de colaboratori apropiaţi sau chiar membri ai serviciilor secrete.

În textele consemnate mai sus nu apare menţionat numele premierului de atunci, Victor Ponta, în legătură cu care făceam frecvent o serie întreagă de declaraţii. În timp ce Traian Băsescu juca rolul poliţistului rău, Victor Ponta se erijase în poliţistul bun. În susţinător al proiectului Roşia Montană. Şi de câte ori făcea o declaraţie în acest sens, preţul acţiunilor creştea spectaculos. Cu câteva zile înainte însă, persoane avizate cumpărau pachete de acţiuni pe bursa de la Toronto. Maşinăria manipulării era în doi timpi.

Dacă reprezentanţii instituţiilor statului român vor să clarifice această mizerie, această uriaşă escrocherie, de aici trebuie să înceapă. De la cele două personaje politice, care aparent se aflau într-un mare conflict şi care, în taină, colaborau în detrimentul interesului naţional.