Asaltăm reduta Bruxelles-ului! Tinerii români, angajaţii preferaţi de instituţiile europene

Instituţiile europene de la Bruxelles au angajat în ultima perioadă mai mulţi funcţionari publici debutanţi din România şi Grecia, în timp ce numărul funcţionarilor care provin din ţările scandinave membre ale UE - Suedia şi Finlanda, a scăzut vertiginos, arată un studiu efectuat de Politico.eu.

Conform datelor prezentate din sursa citată, din cei 14.000 de funcţionari publici cu rang înalt din instituţiile europene de la Bruxelles, 7,2% sunt funcţionari publici debutanţi/juniori din România, şi 3,76% sunt funcţionari români care au atribuţii de conducere în instituţiile respective.

7,2% de funcţionari debutanţi/juniori români arată că instituţiile europene de la Bruxelles, şi, în special Comisia Europeană (care are în total aproximativ 32.000 de angajaţi, potrivit datelor existente pe site-ul instituţiei europene), au depăşit cu mult în procesul de recrutare gradul de reprezentativitate naţională, pentru fiecare stat membru, în cadrul angajaţilor, grad ce este fixat la 4,5%, în timp ce Suedia are doar 0,85% din funcţionarii debutanţi.

De aceea, state precum Danemarca, Suedia şi Finlanda, susţin că Uniunea Europeană trebuie să îşi schimbe politica de recrutare, pentru că altfel riscă să elimine oficialii nordici din Comisia Europeană, forul care deţine iniţiativa legislativă pentru întregul bloc comunitar. Îngrijorarea statelor nordice, care sunt bine reprezentate în rândul funcţionarilor cu atribuţii de conducere de la Bruxelles, este dată de faptul că noul contingent de tineri funcţionari va schimba proporţia în viitor în ceea ce priveşte funcţiile de conducere.

A deveni funcţionar european - sau eurocrat, cum spune sursa citată - este, din punct de vedere financiar, mai atractiv în unele ţări UE decât în altele. Cu salariile iniţiale de aproximativ 5.000 euro lunar pentru angajaţii cu normă întreagă, o carieră în Comisia Europeană este tentantă pentru tinerii din statele membre ale UE cu cu salarii medii anuale mai mici - cum ar fi Grecia (15.897 euro/an) sau România (13.000 euro/an) -, comparativ cu cei din Danemarca, ce au un venit anual de 63.261 euro sau Suedia - venit anual de 46.934 euro.

"Dacă eşti din România, a lucra pentru UE este o treabă grozavă. Poate că nu atât de mult dacă eşti din Suedia, unde există o mulţime de locuri de muncă atractive", a spus Carolyn Ban, profesor la Universitatea din Pittsburgh din SUA, conform sursei citate.

Acest lucru se reflectă în datele de personal ale Comisiei, care arată că Grecia şi România sunt suprareprezentate în rândurile inferioare şi medii ale funcţionarilor Comisiei Europene, pe când suedezii, danezii şi finlandezii sunt subreprezentaţi la acelaşi nivel al funcţionarilor.

De aceea, statele scandinave - Suedia şi Finlanda - susţin că modul de recrutare a personalului trebuie modificat, afirmând că în acest moment Comisia Europeană are un proces de recrutare prelungit, un examen de admitere prost conceput pentru anumite ţări şi locuri de muncă care, nu sunt atât de atractive pentru tinerii scandinavi.

"Pentru Suedia, principala problemă în Comisie este recrutarea... funcţionarilor juniori fără rol de conducere Aceasta devine într-adevăr o problemă politică. Dacă nu remediaţi această problemă, ar putea răspândi sentimente anti-UE în statele membre", a avertizat Matilda Rotkirch, diplomat la misiunea suedeză de la UE.

Pentru a modifica politica de recrutare la nivel european, Danemarca, Suedia şi Finlanda vor încerca împreună cu alte state membre UE să ajungă la un acord pentru prevenirea dezechilibrului geografic în privinţa funcţiilor publice europene. Activitatea lor nu este pe placul Italie, României şi Greciei, care nu îşi doresc o schimbare a sistemului de recrutare a personalului la nivel european, afirmă sursa citată, care arată că dezbaterea nu este doar o problemă de resurse umane, ci una în care fiecare stat membru UE doreşte să îşi propulseze cât mai mulţi oameni la Bruxelles pentru a-şi proteja interesele exact în locul în care se iau deciziile. Mai ales că cei 14.000 de oficiali europeni sunt cei care pun în aplicare decizii politice cu miză mare şi stabilesc reguli care guvernează totul, de la poluarea maşinilor până la rambursarea donaţiilor de arme către Ucraina.

În mod interesant, discrepanţele geografice nu sunt nici pe departe la fel de grave la nivelurile superioare ale Comisiei. Dintre personalul mai înalt al executivului UE, de exemplu, Danemarca şi Suedia sunt reprezentate în cea mai mare parte în conformitate cu obiectivele UE, în timp ce Finlanda apare chiar cu puţin peste.

"Statele membre care spun că sunt subreprezentate nu sunt aşa calitativ, deoarece sunt foarte bine la nivelul posturilor decizionale", a spus un diplomat UE, pentru sursa citată.

"Suntem bine reprezentaţi printre oficialii de rang înalt. Dar odată ce aceşti oameni se pensionează, ce rămâne? Aceasta este problema", a spus Jenni Hakala, care promovează carierele UE pentru Ambasada Finlandei în UE.

Cristiano Sebastiani, preşedintele Renouveau et Democratie, un sindicat care reprezintă angajaţii UE, a susţinut că ţările nord-europene au ajuns în această situaţie din cauza autorităţilor din statele respective. El a menţionat că statele scandinave membre ale UE au lucrat intens în anul 2004 pentru revizuirea statului personalului din instituţiile europene, ceea ce a dus la reducerea privilegiilor funcţionarilor din cadrul Comisiei, reducere ce a făcut ca locurile respective de muncă să fie mai puţin atractive pentru tinerii din Suedia şi Finlanda.

Nu de aceeaşi părere sunt experţii din statele nordice, care acuză faptul că procesul de selecţie lung al birocraţiei UE - cunoscut sub numele de concurenţa din bula de la Bruxelles - îi favorizează inevitabil pe tinerii cu mai puţine oportunităţi de angajare în statul propriu.

"Tinerii finlandezi nu sunt obişnuiţi să ajungă pe o listă de candidaţi în care este posibil să trebuiască să aştepte aproximativ un an sau un an şi jumătate înainte de a fi invitat să ocupe un loc de muncă", a spus Henrik Pekkala, consultant în cadrul KPMG şi care a realizat un studiu pe această temă pentru guvernul finlandez.

Alţi experţi arată că testele pe care tinerii trebuie să le dea pentru a obţine un post în cadrul Comisiei Europene sunt mai aliniate la sistemele de învăţământ din Italia, Spania şi Belgia, care au un examen similar de serviciu public pentru a intra în activitatea guvernamentală naţională.

"Oamenii care merg la anumite universităţi primesc un coaching mai bun despre cum să se pregătească pentru competiţie şi cum să reuşească în competiţie", a spus profesorul american Carolyn Ban, conform sursei citate.

Comisia Europeană şi-a modificat deja procesul de recrutare pentru a răspunde solicitărilor din întregul bloc comunitar şi a redus termenii procedurali, intensificând sensibilizarea absolvenţilor din ţările subreprezentate. Dar finlandezii şi suedezii doresc concursuri de ocupare specifice fiecărui stat membru, ceea ce ar însemna o discriminare în procesul de recrutare.

"Posibilitatea de a înfiinţa concursuri naţionale nu este conformă cu tratatele şi nu respectă principiul de bază de recrutare al funcţiei publice din UE, care este meritul individual al candidaţilor", a spus un oficial dintr-o ţară suprareprezentată în cadrul Comisiei, potrivit sursei citate.

Comisia Europeană a exclus orice opţiune care ar crea cote pentru ţări.

"Conceptul de [o] cotă de resortisanţi nu este aplicabil în instituţiile UE. Recrutarea noastră se bazează pe merit şi niciun post nu este rezervat cetăţenilor unui anumit stat membru", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Cu toate acestea, unele instituţii de la Bruxelles se joacă cu ideea de a stabili cote orientative pentru fiecare ţară din UE.

Pentru candidaţii din acest an, Comisia şi-a adaptat stagiul emblematic Blue Book - care aduce sute de oameni la Bruxelles în fiecare an pentru un stagiu de cinci luni - pentru a stimula noi angajaţi din ţările subreprezentate în mod tradiţional şi pentru a reduce dezechilibrele geografice generale. Modificările au adus clasa 2023 mai în concordanţă cu unele dintre ţintele geografice ale Comisiei.

Parlamentul European va lansa, de asemenea, concursuri specifice fiecărei ţări pentru a ajuta la angajarea funcţionarilor săi publici, în ciuda preocupărilor crescânde că planul respectiv va fi atacat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.