Nivelurile noilor taxe vamale impuse importurilor SUA care provin din diferite ţări reprezintă un reper cheie, aşteptat să reaşeze regulile în relaţiile comerciale internaţionale, anunţul din 2 aprilie fiind unul dintre cele mai importante momente din istoria economică recentă, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, într-un comunicat trensmis redacţiei.
Conform sursei menţionate, snunţul vine într-o perioadă de bulversare a pieţelor şi economiilor: chiar dacă direcţia era cunoscută din campanie, amploarea şi viteza planului de instalare a barierelor vamale în mandatul lui Donald Trump a venit ca o surpriză. Pe lângă ţinte focalizate, precum sectorul auto, al oţelului sau aluminiului, sunt vizate, printr-un gard de înălţimi variabile, ţări din întreaga lume.
Dacă în anii '30 creşterea nivelului mediu al taxelor vamale puse de SUA de la 14,8% la 19,8% a contribuit, potrivit unor istorici ai economiei, la adâncirea efectelor Marii Depresiuni, acum lumea este în cu totul alţi parametri: avansul global estimat să încetinească la 3,1% de către OECD în 2025 şi 3% în anul următor. SUA a înregistrat în 1930 un declin masiv al PIB-ului, în timp ce anul trecut avansul a fost de 2,8%.
Punctul de plecare este, de asemenea diferit: de la un nivel al taxelor vamale de 2,5% înainte de mandatul al doilea al lui Trump, la 6,6% în martie, subliniază Claudiu Cazacu.
Totuşi, pentru a pune lucrurile în perspectivă, dacă s-ar aplica algoritmul menţionat de noua administraţie (luând în calcul şi nivelul unor taxe precum TVA) s-ar putea ajunge în varianta maximală până la 35%, ca nivel ponderat.
Nivelul importurilor în PIB-ul SUA e de aprox 14%, de trei ori peste cel de acum aproape o sută de ani. În varianta maximală, potrivit unui studiu Bloomberg Economics, PIB-ul SUA ar fi diminuat cu 4%, sau 1 trilion de dolari.
Pentru China şi alte state exportatoare, lovitura economică ar putea fi deosebit de dură. Deşi încearcă să reorienteze economia spre consumul intern, China încă depinde de consumatorul american pentru o mare parte din economia sa. Apelul la realism şi raţionalitate din partea companiilor internaţionale şi mesajul de deschidere pentru investiţii vin după un declin de 27,1% al investiţiilor străine directe, şi după ce taxe vamale de 20% sunt deja puse în practică, potrivit comunicatului.
Europa e vizată de un nivel majorat care să ţină seama de cotele de TVA, critică la care răspunde afirmând ca taxa e una aplicabilă în egală măsură importurilor şi produselor locale. Franţa şi alte state europene semnalează că ar putea răspunde prin utilizarea politicilor anti-coerciţie, ceea ce s-ar traduce nu doar printr-un răspuns pe partea de taxe vamale, ci şi prin restricţii pentru servicii, domeniu unde SUA are surplus.
În aceste condiţii, ar fi vizate inclusiv firmele majore din domeniul tehnologiei. În acelaşi timp, s-ar putea restricţiona accesul la piaţa de servicii de procurare publică sau de publicitate digitală. În funcţie de nivelul taxelor vamale anunţate, care se vor adăuga celor de 25% pentru autovehicule, oţel şi aluminiu, răspunsul ar putea varia masiv.
O re-rutare a comerţului cu mărfuri şi bunuri ar fi unul din principalele efecte. Blocuri de liber schimb de diferite dimensiuni ar putea fi mai strâns legate între ele. Europa s-ar apropia de Canada, ţară care depinde de vecinul de la sud pentru trei sferturi din exporturile sale. Canada este într-o poziţie foarte sensibilă şi va căuta, probabil, şi alţi parteneri comerciali, precizează consultantul de strategie XTB România.
De cealaltă parte a Oceanului, Marea Britanie ar fi împinsă mai aproape de Europa, dacă atitudinea SUA nu se schimbă, într-un parteneriat mai strâns faţă de poziţionarea post-Brexit. Europa a semnat un acord cu Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay. China ar căuta să fie şi mai prezentă în Asia de Sud-Est, America Latină şi chiar Europa, acolo unde va fi posibil.
O mai mare separare pe regiuni, întreruperea modului de externalizare bazat pe fluxul lin al bunurilor între zone geografice, re-localizarea producţiei pentru produsele consumate în SUA ar fi între efectele pe termen lung ale noului mod de lucru, în funcţie de nivelul şi mai ales durata în timp a taxelor vamale majorate, se precizează în comunicat.
Toate măsurile de relocare a unor facilităţi, de rescriere a lanţurilor de aprovizionare, de refacere a politicilor comerciale vor veni cu un cost pentru companii, din care o parte vor ajunge către consumatori. Indicatori de inflaţie aşteptată au avansat, atât cei de percepţie a consumatorilor cât şi cei ai pieţelor, semnalând creşteri anticipate în următorii doi ani.
Efecte indirecte: în Canada se observă retragerea de pe rafturi sau boicotarea unor produse americane de către consumatori. Un răspuns emoţional al consumatorilor din alte regiuni e de asemenea posibil, dar dificil de cuantificat. Deşi probabil variable în timp, cu un vârf iniţial, cumulativ efectele ar putea deveni relevante.
Încrederea consumatorilor este esenţială pentru stabilitatea cheltuieililor, iar nivelul actual de incertitudine ar putea avea, potrivit lui Kashkari, oficial al Rezervei Federale, să aibă un efect mai mare decât impunerea tarifelor vamale.
În orice caz, Goldman Sachs a crescut şansele de recesiune în SUA la 35%, iar un indicator al Atlanta Fed estimează o contracţie de 3,7% a PIB-ului în primul trimestru, o rapidă decelerare faţă de estimarea anterioară de -2,8%.
Chiar dacă cifrele ar putea arăta relativ mai bine faţă de estimarea recentă, şocul unei şarje prea puternice în conflictul comercial ar putea trimite valuri de risc de recesiune în întreg continentul nord-american şi restrânge potenţialul de creştere a economiei în Europa, Asia şi America de Sud, accentuând în acelaşi timp presiunea inflaţiei, arată Claudiu Cazacu, în comunicat.
1. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 02.04.2025, 18:10)
Se vor reface traseele, sursele de aprovizionare vor fi acum multiple in multe domenii de activitate , dezvoltarea micilor producatori va deveni lege , infuzia de capital se va indrepta catre Europa si aliatii ei , dolarul isi va pierde calitatea de moneda unica atasata pe unele segmente de energie , industria militara a SUA va intra in colaps dupa ce trilionanele de euro nu vor mai fi folosite in achizitia de armament produs in SUA totul fiind pus in slujba dezvoltarii industrei europene ceea ce ingreuneaza accesul si creste pretul produselor din import.Deja pretul si penuria de produse creste ceea ce va obliga statele bogate din SUA sa nu mai sustina statele sarace care vor deveni si mai sarace .Industria de armament a SUA va fi obligata sa isi mute fabricile catre Europa spre a putea accesa infuzia masiva de capital oferita inarmarii .Intreaga Europa si aliatii ei vor intra in economie de razboi. Tot mai multe natiuni vor veni linga UE spre a evita dictatul americanilor .Practic SUA obliga intreg mapamondul sa se uneasca si asta va face .Curind Putin va cere pace europenilor in Ucraina intelegind in ce capcana a intrat .Putin nu se va intilni niciodata cu Trump .