Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) propune ca poliţa obligatorie PAD, pentru riscuri de cutremur, inundaţii şi asigurări de teren, să acopere doar o parte din daunele provocate de un cutremur, iar o parte din daune să fie achitate de către păgubit, măsura având ca scop "asigurarea sustenabilităţii sistemului de asigurare", potrivit unui comunicat al autorităţii, publicat în urma analizei unui grup de lucru constituit în cadrul instituţiei.
Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor (PAD) este obligatorie în România şi are un cost modic - 10 euro pe an pentru locuinţele din chirpici (tip B) şi 20 de euro pentru cele din materiale mai solide, precum cărămida sau cimentul (tip A).
Valoarea acoperită în caz de dezastru este de 10.000 de euro pentru o locuinţă de tip B şi 20.000 euro pentru o casă de tip A.
Un grup de lucru privind asigurările de locuinţe, constituit în ianuarie în cadrul ASF, a propus măsuri de revigorare a sectorului, slab dezvoltat în România.
"Printre cele mai importante schimbări propuse (...) se numără: introducerea unei franşize în cazul riscului de cutremur - măsura vizează asigurarea sustenabilităţii sistemului de asigurare, prin diminuarea despăgubirii, îndeosebi în cazul daunelor minore (conform scopului declarat de legiuitor, poliţa PAD urmăreşte protecţia în caz de dezastre)", se arată în comunicatul ASF.
Franşiza presupune că o parte dfin daună este acoperită de către asigurat, într-o proporţie fixă sau procentuală, stabilită prin contractul de asigurare.
O altă propunere vizează stabilirea unei amenzi fixe de 500 de lei pentru lipsa PAD, în locul sistemului actual, care prevede amenzi cuprinse întrte 100 şi 500 lei.
Măsura ar avea ca scop stimularea asigurării locuinţelor, în condiţiile în care, din cele peste 8 milioane de locuinţe din România, doar 1,73 milioane erau asigurate împotriva dezastrelor, prin poliţe obligatorii, la finalul lunii august, arată datele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite poliţele PAD.
Procentul redus al locuinţelor asigurate este explicat şi prin faptul că amenzile trebuie aplicate de administraţiile locale, care evită să facă acest lucru, deoarece ar însemna să-şi amendeze proprii alegători, spun specialiştii în domeniu.
Grupul de lucru a mai propus restrângerea obligativităţii încheierii poliţei PAD doar pentru imobilele cu destinaţie de locuinţe efectiv utilizate în acest scop, excluzând imobilele utilizate integral în scop comercial, precum apartamentele în care funcţionează sedii de firme.
"Se corectează astfel unele neclarităţi din legislaţia prezentă pentru situaţii în care imobilele în care se desfăşoară exclusiv activitate comercială ar trebui asigurate însă, ulterior, nu pot beneficia de despăgubire", susţine ASF.
Grupul de lucru privind asigurările obligatorii de locuinţe include reprezentanţi ai ASF, UNSAR, PAID, UNSICAR, Ministerului Finanţelor şi ai patronatelor bancare.
Membrii grupului au mai propus posibilitatea emiterii electronice a poliţelor PAD, simplificarea formatului şi a modului de încheiere a poliţei PAD, în sensul eliminării obligativităţii existenţei semnăturii asiguratului pe poliţă, şi introducerea reîntregirii automate a sumei asigurate după fiecare daună, prin plata unei prime suplimentare.