ASF: Regulamentul pentru vânzări în lipsă, odată cu unul pentru constituirea garanţiilor

Investitorii de pe piaţa noastră de capital încă nu pot face vânzări în lipsă (short-selling), deşi un regulament în acest sens este în vigoare din 2010. Acest lucru duce la lipsa de atractivitate a pieţei locale, consideră Ovidiu Petru, directorul general al Sibex, care se alătură brokerilor şi investitorilor care au criticat, de-a lungul timpului, lipsa acestor operaţiuni pe piaţa noastră.

Vânzarea în lipsă (short-selling) permite unui investitor să vândă acţiuni pe care nu le are în proprietate la momentul efectuării tranzacţiei, dar pe care acesta le-a împrumutat în prealabil, urmând ca ulterior să le răscumpere pentru a le da înapoi celui de la care le-a împrumutat în prima fază. Astfel, investitorii pot câştiga şi în cazul scăderii preţurilor.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat, la finalul anului trecut, un nou proiect de regulament care aduce modificări la modul în care se pot face tranzacţiile în lipsă şi împrumuturile de acţiuni, însă nu se întrevăd perspectivele implementării acestuia.

ASF consideră necesară corelarea acestor operaţiuni cu regimul juridic al garanţiilor reale constituite asupra instrumentelor financiare, astfel că intenţionează ca proiectul de regulament menţionat anterior să fie finalizat în corelaţie cu unul ce va avea în vedere crearea unui regim juridic al garanţiilor.

"În urma discuţiilor cu participanţii, a rezultat faptul că o posibilă cauză a neefectuării de operaţiuni de împrumut şi tranzacţii de vânzare în lipsă pe piaţa din România îl reprezintă regimul juridic al garanţiilor aferente acestor operaţiuni, care nu ţine cont de particularităţile şi caracteristicile specifice tranzacţiilor în marjă", ne-au transmis reprezentanţii ASF.

Potrivit acestora, cadrul de reglementare permite desfăşurarea operaţiunilor de vânzare în lipsă, dar desfăşurarea acestor operaţiuni depinde de disponibilitatea participanţilor la piaţă de a efectua astfel de operaţiuni.

Însă, unii investitori spun că, de fapt, aceste operaţiuni sunt imposibile.

Unele voci au apreciat că o problemă este lipsa, la nivelul Depozitarului Central, a automatizării operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare şi constituire a garanţiilor.

Însă reprezentanţii Depozitarului Central spun că totul este în regulă.

Aceştia ne-au transmis: "Depozitarul Central are implementat, atât la nivel tehnic cât şi la nivel de reglementări - un model de împrumut de instrumente financiare care este disponibil în prezent pentru participanţi. Încă de la lansarea acestor servicii, Depozitarul a lucrat permanent la îmbunătăţirea lor. De exemplu, în aprilie 2014, Depozitarul Central a pus la dispoziţia participanţilor o nouă facilitate pentru operaţiunile de împrumut de instrumente financiare, ce permite vizualizarea ofertelor de împrumut şi a caracteristicilor acestora. Astfel, participanţilor le este facilitată identificarea unei contrapărţi".

• Ovidiu Petru: "Piaţa românească - doar pentru cei care cumpără şi aşteaptă ca preţul să crească"

Piaţa românească este construită la acest moment în principal doar pentru cei care cumpără şi aşteaptă ca preţul să crească, apreciază Ovidiu Petru, care consideră că, pentru ca o piaţă de capital să fie pe deplin funcţională trebuie ca prezenţa în piaţă să fie asigurată şi pentru investitorii care mizează pe scăderea preţurilor.

În opinia domniei sale, lipsa instrumentelor de protejare împotriva riscului pe plan local poate ţine la distanţă investitorii străini.

"Împrumutul de acţiuni şi short-selling-ul funcţionează pe pieţele dezvoltate ca mecanisme eficiente de management al riscului şi descoperire a preţului şi contribuie la creşterea lichidităţii, fie că vorbim de pieţe spot, fie că vorbim de pieţe de derivate", spune Ovidiu Petru, continuând: "În contextul globalizării pieţelor de capital, devine tot mai clar că piaţa de capital autohtonă, fie că vorbim de piaţa spot, fie că vorbim de piaţa de derivate, nu se poate distinge decât prin individualitatea produselor financiare oferite".

Fără aceste mecanisme, Sibex ca bursă de derivate nu poate oferi un serviciu de market making competitiv pentru produsele româneşti, fapt care a generat astfel situaţia paradoxală ca, spre deosebire de pieţele de derivate din Europa, unde se tranzacţionează peste 90% produse naţionale (acţiuni, indici, etc.), la Sibiu să se tranzacţioneze de câţiva ani peste 90% produse externe, mai punctează directorul bursei sibiene, adăugând: "Astfel, pentru ca market making-ul pe derivate să fie eficient, market maker-ul trebuie să aibă la dispoziţie instrumente de tipul short selling-ului în vederea furnizării de cotaţii «protejate» pe ambele pieţe.

În condiţiile în care mecanisme adecvate de short selling nu pot fi puse la dispoziţia market maker-ilor, piaţa de derivate nu îşi poate îndeplini rolul fundamental de descoperire a preţului, cu rezultate directe asupra lichidităţii pieţei de derivate, şi implicit asupra lichidităţii pieţei spot".

În opinia domunului Petru, ineficienţa unor mecanisme de management al riscului, de genul împrumutului de instrumente financiare şi operaţiunilor de vânzare în lipsă în legatură cu instrumentele locale, poate avea ca efect direct şi «restricţionarea» accesului participanţilor străini la pieţele şi produsele locale.

Unul dintre cei care au cerut intens operaţiunile "short selling", de-a lungul timpului, a fost Grigore Chiş, directorul general al SSIF Broker.

Domnia sa a spus, toamna trecută, în contextul lansării unui program de stimulente pentru Market Makeri de către Bursa de Valori Bucureşti, că "nu poţi să fii market maker fără să existe vânzări în lipsă şi împrumuturi de acţiuni şi fără să poţi să te acoperi prin produse futures".