Asociaţia Ateliere Fără Frontiere a sprijinit anul trecut peste 1.500 de persoane să se reintegreze pe piaţa muncii

Doar în ultimul an, Asociaţia Ateliere Fără Frontiere, asociaţie care ajută persoanele vulnerabile să se reintegreze pe piaţa muncii, a sprijinit angajarea a peste 1.500 de persoane şi a primit, de curând, statutul de asociaţie de utilitate publică, se anunţă într-un comunicat transmis de către Ministerul Muncii. Ceea ce confirmă, încă o dată, faptul că organizaţia aduce o contribuţie semnificativă la nivel social, relevant pentru binele indivizilor şi al societăţii, conform unui comunicat de presă al organizaţiei.

În România, asociaţiile de utilitate publică sunt recunoscute pentru contribuţiile pe care le aduc în rezolvarea problemelor sociale sau culturale, iar veniturile obţinute din activităţile lor sunt direcţionate către îndeplinirea scopului lor statuar. "În cei peste 15 de ani de funcţionare, Asociaţia Ateliere Fără Frontiere a derulat activităţi în domeniul ocupării, informării, consilierii, formării profesionale şi medierii muncii pe piaţa internă pentru persoanele aflate în dificultate, precum şi proiecte de solidaritate internaţională, incluzând activităţi specifice economiei sociale. De-a lungul timpului, Asociaţia a dezvoltat parteneriate cu instituţii publice relevante, precum şi cu asociaţii din ţară care activează în domeniul social, iniţiind şi derulând programe şi proiecte destinate persoanelor vulnerabile", se mai arată în documentul oficial emis de către Ministerul Muncii. Potrivit sursei citate, acestea au fost integrate pe piaţă într-un mod sustenabil şi responsabil inclusiv faţă de mediu, prin activităţi de acompaniere socio-profesională şi proiecte de solidaritate internaţională din activităţi specifice economiei sociale. Ateliere Fără Frontiere s-a înfiinţat în 2008 şi a creat patru ateliere de inserţie socio-profesională care activează în domeniul colectării şi reutilizării deşeurilor electrice şi electronice, refolosirea bannerelor publicitare stradale pentru realizarea de produse promoţionale, logistică şi agricultură ecologică.

"Ateliere Fără Frontiere oferă un model de bună practică ce ar trebui sprijinit şi multiplicat care reprezintă o soluţie pentru creşterea angajabilităţii, în rândul populaţiei inactive care se confruntă cu multiple dificultăţi la angajare sau la menţinerea unui loc de muncă. În 15 ani de activitate, AFF a angajat în atelierele sale 270 de persoane aflate departe de piaţa muncii, iar în ultimul an a sprijinit angajarea a peste 1500 de persoane inclusiv persoane strămutate din Ucraina. Acordarea statutului de utilitate publică este o recunoaştere a activităţii asociaţiei noastre. De altfel, AFF are parteneriate solide cu mai bine de 50 de furnizori de servicii sociale cu intervenţii în comunităţi defavorizate pentru identificare celor care au nevoie de sprijin şi cu peste 200 de companii privind plasarea persoanelor apte de muncă pe piaţă şi dispuse să angajeze persoane care se confrunta cu multiple vulnerabilităţi datorate în principal situaţiilor sociale, educaţionale şi de sănătate, inclusiv dizabilităţi", explică Damien Thiery, CEO-ul AFF.

Că România se numără printre ţările cu o slabă tradiţie în privinţa inserţiei pe piaţa muncii a lucrătorilor defavorizaţi, se arată şi într-un raport european care analizează tendinţele şi provocările întreprinderilor sociale de inserţie, respectiv Raportul BWISE 2023.

Dacă în 2022, aproximativ 4 milioane de români trăiau în sărăcie, respectiv 1 din 5, adică 20% din populaţie, după cum arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, date publicităţii la finele anului trecut, eforturile de reintegrare a persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii ale unor organizaţii precum AFF, nu doar că aduc beneficii individuale fiecărei persoane căreia i se acordă sprijin, ci contribuie şi la construirea unei societăţi mai echitabile, incluzive şi prospere. "Toate organizaţiile care se implică în aceste activităţi merită laudă pentru contribuţia lor la progresul social şi economic", adaugă CEO-ul AFF.

Tot în 2022, potrivit aceluiaşi raport, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (19,2%). Din cele 6,5 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 4.594.000 persoane se aflau în stare de deprivare materială si socială severă.

"Ne dorim ca activitatea pe care o întreprindem noi să fie copiată, multiplicată în România. Ca acest model de organizaţie să fie preluat în toate zonele din ţară unde sunt persoane vulnerabile, care pot şi trebuie să fie integrate în piaţa muncii şi să nu se mai afle în excluziune socială. Mi-aş dori să văd câte o organizaţie care să ajute persoane vulnerabile, cu focus pe economia circulară şi socială, să se reintegreze pe piaţa muncii în fiecare oraş din România", a mai spus Damien Thiery.

În urma unei anchete sociologice pe bază de interviu semi-structurat, realizat cu 460 de persoane încadrate în categorii vulnerabile, realizată de către AFF în perioada 2022-2023, a reieşit că 37% dintre acestea sunt persoane fără ocupaţie/şomeri neînregistraţi, 13% şomeri înregistraţi, 7% realizau activităţi ocazionale fără contracte, în timp ce 36% erau angajaţi cu contract (cea mai mare parte în organizaţii ale economiei sociale şi în unităţi protejate), în timp ce 7% pensionari, în proces educaţional şi în detenţie. "Persoanele pe care le sprijinim la Ateliere Fără Frontiere provin din medii defavorizate, cu situaţii financiare foarte dificile, care s-au confruntat cu abandon şcolar, au fost victime ale violenţei, au avut probleme de sănătate netratate sunt persoane cu dizabilităţi sau sunt aflate în tratament pentru abuz de substanţe, ori persoane care au fost lipsite de liberate", spune Daniela Avram, manager al departamentului social.