Asociaţia Energia Inteligentă: Cât este România de "Pregătită pentru 55" în domeniul mobilităţii privind obligaţia dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi

România adesea este luată pe nepregătite fie de vreme, fie de vremuri. Pentru ca încă o dată să nu dăm vina pe alţii, la nivelul UE a apărut un program de pregătire a unui program: "Pregătit pentru 55" are scopul să pregătească "Fit for 55".

Pachetul UE "Pregătiţi pentru 55" conţine 8 direcţii obligatorii pentru reducerea emisiilore nete de gaze cu effect de seră în sectorul mobilităţii: Obligaţiile privind standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme şi camionete, Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, Obligativitatea folosirii de combustibilii de aviaţie durabili, Obligativitatea folosirii de combustibili mai ecologici în transportul maritim, Impunerea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcţie de carbon, instituirea Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice (prin care vor trebui să fie achiziţionate certificate de emisii pentru transportul rutier), Impozitarea suplimentară a produselor energetice şi prin Creşterea ponderii biocombustibililor în combustibilii folosiţi în transporturi.

Industria petrolului trebuie să se adapteze rapid la a furniza energie în domeniul viitorului transportului care să respecte legile de după anul 2035.

La nivelul Europei există în prezent:

246,3 de milioane de autoturisme.

28,7 milioane de dube.

6,2 milioane de camioane.

684 de mii de autobuze.

După 2035, se vor adăuga anual 12-15 milioane de vehicule cu "zero emisii de carbon". Acestea nu vor folosi carburant, ci electricitate sau hidrogen. În 2036, vor fi aproape 30 de milioane de astfel de vehicule practic noi în UE. În 2037, vor fi vreo 45 de milioane (pe lângă cele vândute pre-2035). În acelaşi timp, va scădea numărul celor pe carburant, pe măsură ce vor fi reciclate.

Accelerarea instalării infrastructurii pentru reîncărcarea sau realimentarea cu combustibili alternativi a vehiculelor şi de a oferi surse alternative de alimentare cu energie pentru navele aflate în port şi aeronavele staţionare.

Se stabileşte obligaţia ca fiecare stat să aibă o infrastructură rutieră de alimentare astfel:

staţii electrice la fiecare 60 km pe drumurile principale:

până în 2025 pentru maşini cu masa până în 3,5 t

până în 2030 pentru maşini cu masa peste 3,5 t

staţii de hydrogen la fiecare 200 km pe drumurile principale.

staţii LNG pe drumurile principale:

Până în 2030 fiecare port trebuie să aibă o staţie proprie de producere a energiei electrice şi care să alimenteze obligatorie cu energie electrică navele de la mal (cel puţin 90% din navele containere).

Până în 2025 este obligatorie alimentarea exclusivă cu energie electrică a aeronavelor aflate la terminal şi până în 2030 aeronavele care nu sunt conectate la terminal.

Situaţia din România

În România există o singură staţie publică pentru GNCV şi 1.161 staţii de încărcare a maşinilor electrice. Nici o staţie pentru încărcarea maşinilor pe hydrogen sau GNL Nici o staţie pentru producerea energiei electrice şi care să alimenteze obligatorie cu energie electrică navele de la mal si nici o statie de alimentare exclusivă cu energie electrică a aeronavelor aflate la terminal.

România ar urma să aibă în următorii cinci ani aproximativ 30.000 de staţii de încărcare a maşinilor electrice, conform declaraţiilor Ministrului Mediului, dar şi cca. 430 de staţii de încărcare a maşinilor pe hydrogen şi cca 50 de staţii de LNG!!!

Pentru a vizualiza situaţia reală din România vom face o trecere asupra istoriei unui combustibil mai puţin poluant şi mai ieftin care sa dezvoltat în Europa începând cu anul 2000 - GNCV(Gaz Natural Comprimat pentru Vehicule). Pe site-ul http://cngeurope.com sunt înregistrate 3049 staţii de alimentare cu GNC din Europa. Cele mai multe staţii de alimentare aparţin ţărilor precum Italia (1046 staţii) şi Germania (921 staţii). Numărul total al autovehiculelor pe GNC înregistrate în Europa este de aproximativ 1,9 milioane. România era, până în urmă cu 5 ani, singura ţară din UE care nu deţinea staţii publice de alimentare pentru maşinile care merg pe gaz natural comprimat. Prima staţie GNC din România este deschisă de către Antares Group pe drumul European E 81 A în Râmnicu Vâlcea.

Preţul gazului natural comprimat în România este 3.29 lei/kg, aproximativ 0.74 EURO/kg. Astfel, dacă o maşină consumă 6 kg gaz/100 km, preţul va fi de 19,74 ron/100 km. O maşină alimentată cu gaz natural comprimat are o autonomie de până la 500 km şi este în medie cu 50% mai economică.

Combustibilii de aviaţie durabili

Propunerea ReFuelEU în domeniul aviaţiei este ca până în 2030 6% din combustibili să fie de tip combustibili durabili şi în anul 2050, 63% din combustibili să fie de tip combustibili durabili.

Situaţia din România

În momentul de faţă toată producţia de combustibil pentru aviaţie este bazată pe obţinerea kerosenului, care este produs în România. Chiar dacă există obligaţia ca începând cu anul:

2025, 2% din combustibilul folosit în aviaţie să fie de tip "Biofuel" - obţinut din plante industriale si furaje, urmând să ajungă la un nivel de 28% în anul 2050

2030, 1% din combustibilul folosit în aviaţie să fie de tip "E-fuels" - hidrogenul, urmând să ajungă la un nivel de 35% în anul 2050,

nu există la ora actuală nici o instalaşie care să producă combustibil bio pentru avioane.

Toate acestea în condiţiile în care se aşteaptă ca activitatea transportului aerian să se tripleze în perioada 2020 - 2050, adică consumul de combustibil va creşte cu 260%.

La nivel public nu am găsit programe, proiecte declaraţii la nivelul operatorilor de transport aerian care acţionează în România privind alinierea la aceste obiective.

Combustibili mai ecologici în transportul maritim

Obiectivul propunerii privind utilizarea combustibililor regenerabili şi cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim (FuelEU în domeniul maritim) este de a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia utilizată la bordul navelor cu până la 75% până în 2050, prin promovarea utilizării de către nave a combustibililor mai ecologici.

Situaţia din România

Combustibilii folosiţi în transportul pe apă este bazat pe combustibili fosili.

La nivel public nu am găsit programe, proiecte declaraţii la nivelul operatorilor de transport pe apă care acţionează în România privind alinierea la aceste obiective.