Asociaţia "Ţine de Noi" organizează "Perspective de securitate asupra flancului de est al NATO şi a regiunii Mării Negre"

Asociaţia "Ţine de Noi", împreună cu Fundaţia Hanns Seidel - România şi Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie organizează anul acesta, pe 15 noiembrie, o conferinţă despre Flancul de Est al NATO şi regiunea Mării Negre, conform unui comunicat de presă al organizaţiei.

Potrivit sursei citate, România, ca ţară vecină cu un conflict în curs, suportă o sarcină grea în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Are nevoie de o reevaluare urgentă a strategiei sale de securitate, a cheltuielilor şi achiziţiilor sale pentru apărare, a poziţiei şi a alianţelor sale regionale. Un factor de complicare este importantul an electoral 2024 care se apropie, care probabil va spori tensiunile, propunerile radicale. În contextul acestor tendinţe emergente importante, Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie şi Asociaţia "Ţine de Noi" îşi asumă în comun sarcina dificilă de a avea o întâlnire personală a părţilor interesate extrem de relevante care nu sunt în mod normal în conversaţie directă faţă în faţă, în conferinţa de la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

"Vom avea invitaţi academicieni străini, experţi din regiune, oficiali de securitate, precum şi demnitari la nivel înalt ai statului român. I-am invitat şi pe actualul premier al României, Marcel Ciolacu, şi pe fostul premier al României, Nicolae Ciucă.

La conferinţă, prof. Iulian Chifu şi Greg Simons îşi vor lansa cartea intitulată Conflict in the 21st Century. Lansarea cărţii va avea loc în pauza dintre cele două panel-uri.

După această conferinţă importantă, ne gândim să transpunem opinia experţilor într-un document de politică care schiţează opţiunile strategice pentru îmbunătăţirea securităţii României şi reunirea elementelor utile pentru strategia de securitate şi apărare a României, dat fiind contextul radical schimbat", se menţionează în comunicatul asociaţiei.

În prezent, încărcătura războiului pentru România este semnificativă. În graniţa de Nord, la Sighetu Marmaţiei bombardamentele puternice au fost vizibile încă de la începutul conflictului. În graniţa de nord-est a oraşului Vadu Siret milioane de refugiaţi au trecut în siguranţă, iar societatea civilă s-a mobilizat în mod exemplar. La Galaţi s-au auzit recent alarme de drone şi reprezintă o noutate pentru cetăţenii de rând. Mai departe, spre Delta Dunării, vizavi de porturile dunărene Izmail şi Reni, spaţiul aerian a fost invadat, ceea ce a declanşat repoziţionarea echipamentelor radar şi schimbarea posturii armatei române, precum şi desfăşurarea rapidă a avioanelor F-16 NATO pentru a îmbunătăţi poliţia aeriană.

Pentru a reflecta această schimbare bruscă în context, vor fi prezenţi vorbitori relevanţi care să se concentreze pe legătura dintre securitate, strategie şi apărare în două panel-uri separate. Prima este axată pe mediul de securitate al Mării Negre şi pe alianţele regionale, cea de-a doua este axată pe Balcanii de Vest, o zonă de atenţie şi preocupare din ce în ce mai mare, nu în ultimul rând a Uniunii Europene, recent.

În primul panel, se va discuta despre modul în care Marea Neagră însăşi este vulnerabilă la atacuri după încheierea acordului voluntar pentru transportul cerealelor. Militarizarea unei căi comerciale odată paşnice s-a accelerat alarmant. Convoaie de nave comerciale încearcă să navigheze în jurul blocadei Rusiei, minele au fost aduse de mare la ţărm atât în România (Costineşti), cât şi în Bulgaria. În general, Marea Neagră este în mod semnificativ militarizată, iar Rusia devine din ce în ce mai agresivă în regiune, declanşând un răspuns cuprinzător din partea NATO.

Ca răspuns la bombardamentele Rusiei la Marea Neagră, precum şi la porturile fluviale ale Dunării, România a întreprins o serie de măsuri militare împreună cu NATO, consolidând monitorizarea la frontiera din Regiunea Deltei, desfăşurând exerciţii comune de antrenament, achiziţionând capacităţi suplimentare semnificative constând în aeronave F- 35 şi drone, precum şi comandarea achiziţiei de echipamente militare grele, inclusiv echipamente de deminare pentru mare. De asemenea, a ajutat în mod semnificativ Ucraina pe toate fronturile, inclusiv militar, chiar dacă strategia a fost să se menţină nişte informaţii minime cu privire la componentele exacte ale acestui sprijin.

Pentru cel de-al doilea panel şi incluzând regiunea cheie a Balcanilor de Vest, strategia de securitate a României, precum şi implicarea regională trebuie reevaluate pornind de la noile premise evidenţiate de război. Nu în ultimul rând, primirea celor două ţări scandinave în NATO a sporit capacitatea acesteia, dar a oferit NATO o graniţă suplimentară de 1.300 km cu Rusia, arată sursa citată.

Asociaţia "Ţine de Noi" menţionează că din punct de vedere diplomatic, România trebuie să-şi consolideze în mod semnificativ politica de vecinătate într-o măsură semnificativă, inclusiv în contextul vizitei preşedintelui Zelensky la Bucureşti. În primul rând, Moldova vulnerabilă şi fragilă trebuie apărată şi susţinută în mai multe moduri - prin aderarea la UE, prin consolidarea instituţiilor sale şi prin acţiuni comerciale precum achiziţia aşteptată a portului Giurgiuleşti, anunţată recent de premierul Marcel Ciolacu şi exportul de gaze care este crucial pentru ţară pe măsură ce ne apropiem de iarnă. În al doilea rând, formatele regionale precum Bucureşti 9 şi Iniţiativa celor Trei Mări (unde Ucraina a devenit stat membru asociat) trebuie consolidate. În al treilea rând, securitatea energetică trebuie îmbunătăţită, prin cooperarea Sud-Nord cu Bulgaria şi Grecia, în special pe gaz. În sfârşit şi poate cel mai important, formatul trilateral România - Republica Moldova - Ucraina trebuie consolidat semnificativ