Aşteptări diferite de la viitoarea şedinţă de politică monetară a BNR

Analiştii au păreri împărţite în ceea ce priveşte deciziile privind indicatorii de politică monetară, care vor fi luate în cadrul şedinţei, de luni, a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Economiştii de la ING Bank şi de la RBS preconizează că rata dobânzii de politică monetară va fi redusă cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la o valoare de 5%. Vlad Muscalu, economist senior în cadrul ING Bank, şi Florentina Cozmâncă, economistul şef al RBS România, sunt de părere că Banca Centrală urmează să relaxeze în mod gradual indicatorii de politică monetară.

Rozalia Pal, economistul şef Garanti Bank România, ne-a declarat, la rândul său: "În ceea ce priveşte rata dobânzii de politică monetară, se aşteaptă începerea ciclului de scădere a acesteia cu 0,25 puncte procentuale, odată cu păstrarea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor atât în lei, cât şi în valută. Aceasta este o reducere foarte aşteptată de piaţă, în special în urma promisiunilor făcute de către guvernatorul Mugur Isărescu la ultima şedinţă BNR. Specific, o politică monetară mai relaxată ar avea un rol important în stimularea consumului intern şi a investiţiilor prin relansarea împrumuturilor". Domnia sa estimează o scădere în trepte a ratei dobânzii de politică monetară, de 0,75 puncte procentuale în acest an, până la 4,5%, şi de 0,5 puncte procentuale la începutul lui 2014, până la 4%.

În schimb, Eugen Sinca, analistul şef al BCR, consideră că BNR va păstra dobânda de politică monetară la 5,25% în cadrul şedinţei din 1 iulie, din cauza menţinerii inflaţiei în afara ţintei. "Probabil că prima reducere a dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază, o vom vedea în septembrie. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi diminuate în a doua jumătate a anului 2014, contribuind la scăderea în continuare a dobânzilor pentru lei şi la susţinerea creditării în moneda naţională", ne-a declarat domnia sa. Reducerea rezervelor minime obligatorii pentru valută ar putea avea loc numai în 2015, după trecerea vârfurilor de plată către FMI, de aproximativ 5 miliarde de euro pe an din 2013 şi 2014, a adăugat Eugen Sinca. "Este posibil astfel că în maxim doi ani să asistăm la o distribuţie echilibrată a creditului neguvernamental între componenta de lei şi cea de valută, de la o pondere a creditelor în valută de 60% şi a celor în lei de 40% în prezent", a mai subliniat domnia sa.

Nici analistul economic Aurelian Dochia nu anticipează o reducere a dobânzii de politică monetară. Domnia sa consideră că nu se vor produce modificări, "chiar dacă toată lumea aşteaptă o scădere a ratelor de dobândă, având în vedere existenţa unor factori, precum volatilitatea cursului de schimb din ultima perioadă şi rata inflaţiei, care împiedică modificarea".

Majoritatea specialiştilor împărtăşesc aceeaşi părere despre păstrarea nivelului ratei de dobândă şi gestionarea lichidităţii, în urma şedinţei BNR.

În şedinţa din mai a Consiliului de Administraţie, BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 5,25%, guvernatorul Mugur Isărescu afirmând la acel moment că Banca Centrală intenţionează să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară, începând chiar cu următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie, programată pentru 1 iulie.

Banca Centrală a menţinut nivelul actual de 5,25%, încă din luna martie a anului trecut, când a fost diminuat de la valoarea de 5,50%.

În ultimii trei ani, rata de politică monetară a suferit diverse modificări, fiind redusă de la 7% . Astfel, în luna februarie a anului 2010, a fost scăzută până la nivelul de 6,5%. Două luni mai târziu, a fost din nou diminuată până la 6,25%. În luna noiembrie a anului 2011, rata a fost încă o dată redusă, atigând nivelul de 6%. În primele trei luni ale anului precedent, au fost înregistrate scăderi consecutive ale ratei de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la nivelul actual de 5,25%. Ciclul de reducere a fost întrerupt de deprecierea puternică a monedei naţionale, în condiţiile tensiunilor de pe scena politică.

Decizia de menţinere a ratei de politică monetară din ultima perioadă au fost menite să întărească în continuare transmisia semnalului ratei dobânzii de politică monetară, tendinţă ce se va reflecta pozitiv pe piaţa creditului în monedă naţională, prin reducerea treptată a costurilor finanţărilor noi, anunţa BNR în urma ultimei şedinţe de politică monetară, din data de 2 mai. Conduita politicii monetare a vizat, potrivit Băncii Centrale, îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu în condiţii de stabilitate financiară şi de atenuare a impactului nefavorabil exercitat de factori externi şi interni asupra redresării economiei.