ASUMAREA RĂSPUNDERII PE PRIMUL PACHET LEGISLATIV Guvernul Orban, la mâna Curţii Constituţionale

Guvernul şi-a asumat răs­punderea, ieri, în faţa Parlamentului, pe un pachet legislativ considerat de importanţă majoră pentru perioada următoa­re. Premierul Ludovic Orban a precizat că asumarea răspunderii este o cale mult mai bună decât practica ordonanţelor de urgenţă, deoarece le permite parlamentarilor să depună amendamente până la asumarea efectivă în plen şi să atace la Curtea Constituţională actele normative, dacă nu sunt de acord cu ele.

PSD a anunţat, imediat după şedinţa de plen, că va contesta la Curtea Constituţională două din legile pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, respectiv amânarea creşterii vechimii pentru intrarea la Institutul Naţional al Magistraturii şi legea care modifică OUG 51/2019 referitoare la transportul intrajudeţean. Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat: "Proiectele de lege privind aceste modificări sunt foarte înainte în Parlament şi e posibil ca săptămâna viitoare să fie la votul final. Considerăm că este un conflict juridic de natură constituţională".

El a precizat că PSD nu ia în calcul depunerea unei moţiuni de cenzură pentru angajarea răspunderii pe cele trei proiecte de lege ale guvernului Orban.

Premierul Ludovic Orban s-a declarat nemulţumit de intenţia PSD, partid despre care şeful Guvernului afirmă că a rămas "prizonierul baronilor roşii, care sunt iniţiatorii OUG 51/2019, care a lăsat copiii fără transport pentru şcoală".

Orban a precizat că prin "OUG 51 năşită de aceşti baroni roşii s-a pactizat cu transportatorii care nu respectă exigenţele europene pentru transport, care n-ar putea să rămână în transportul de persoane dacă s-ar organiza licitaţii".

Şeful Guvernului a mai spus: "Îi aştept să meargă la CCR, să explice cum justifică că menţin în trasee companii care nu mai îndeplinesc condiţiile de siguranţă şi lasă copiii în drum şi faptul că nu alocă de la buget bani pentru decontarea navetei şcolare".

El a afirmat că nu este adeptul guvernării prin ordonanţe de urgenţă: "Atunci când există situaţii care reclamă adoptarea unor acte normative cu valoare de lege prin care puteam folosi angajarea răspunderii sau procedura parlamentară de urgenţă, le folosim aceste proceduri. Din cauza asta, e posibil să mai folosim procedura angajării răspunderii. E mult mai democratic decât emiterea unei OUG şi are câteva avantaje nete: parlamentarii pot să formuleze amendamente, iar Guvernul adoptă anumite amendamente. Al doilea avantaj e acela că se poate accesa controlul de constituţionalitate prealabil. Al treilea avantaj este că dă posibilitatea unui grup parlamentar sau mai multor grupuri ca, în cazul în care nu sunt de acord cu actul normativ, să depună moţiune de cenzură".

Ludovic Orban a spus că nu se teme de nicio moţiune de cenzură şi a criticat şi atacarea la CCR a legii prin care se amâ­nă creşterea vechimii pentru intrarea la Institutul Naţional al Magistraturii.

Şeful Guvernului a spus: "În locul pesediştilor aş tăcea cel puţin 5 ani pe teme legate de justiţie. Ei sunt majoritatea care a adoptat aceste legi care ar fi aruncat în aer justiţia. (...) Ei au premediat această ticăloşie şi vin acuma să ne dea lecţii. Nu primesc lecţii de la PSD pe niciun subiect, nici pe buget, nici pe altceva. Noi am ţinut cont de cele două prorogări pe care le-a adoptat Parlamentul. (...) Să mă bazez eu pe perspectiva, mai ales pe pesedişti, că vor adopta în Parlament? Să-şi asume răspunderea cine sesizează CCR".

• Trei legi asumate de Guvernul Orban

I. Legea plafoanelor bugetare

Guvernul a arătat că asumarea răs­punderii pentru acest act normativ este necesară, deoarece în lipsa lui Executivul nu va putea să trimită către Parlament spre dezbatere şi aprobare până la finalul anului în curs legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2020.

Premierul Ludovic Orban a precizat: "După cum bine ştiţi, ne-am stabilit obiectiv ca, până la sfârşitul acestui an, să finalizăm procedura dezbaterii publice şi a adoptării legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru a putea finaliza cele două proiecte de legi privind bugetele şi pentru a le putea înainta Parlamentului, avem nevoie de aprobarea legii plafoanelor. Ştiţi foarte bine că a existat o speţă la Curtea Constituţională, care a decis că legea bugetului de stat nu poate fi dezbătută şi aprobată în lipsa aprobării anterioare a legii plafoanelor".

Înainte de asumarea răspunderii pe acest act normativ, premierul Ludovic Orban a făcut un apel la parlamentari să nu mai adopte legi care angajează resurse financiare, "indiferent de cine sunt iniţiate". Şeful Guvernului a arătat că "bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară".

Ludovic Orban a spus: "Din păcate, în Parlament e o febrilitate foarte mare şi continuă să fie adoptate legi care angajează resurse bugetare, în condiţiile în care suntem într-o situaţie extrem de dificilă. Vă spun limpede, să ştiţi, bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară. Orice cheltuială suplimentară care e rezultatul adoptării unor legi va duce la creşterea deficitului sau de a efectua cheltuieli vitale pentru economie. De asemenea, va crea probleme mari pentru absorbţia fondurilor europene, din cauza capacităţii mici de cofinanţare. V-am spus ca să reflectaţi când vor mai veni proiecte de legi, indiferent de cine sunt iniţiate, că e aproape imposibil să mai venim cu proiecte de legi fără sursă de finanţare".

II. Modificarea OUG 51/2019 referitoare la transportul intrajudeţean

În legătură cu transportul intrajudeţean, premierul Ludovic Orban a arătat: "La ora actuală, există copii care nu se duc la şcoală din cauza faptului că nu li se mai decontează naveta şcolară. Şi sunt afectate şi alte categorii vulnerabile, din cauza OUG 51. Am acceptat două din cele opt amendamente depuse, înainte de asumarea răspunderii. Astfel, valabilitatea licenţelor de transport se prelungeşte până la 30 iunie 2021. Iniţial era prevăzut până la 31 decembrie 2020. Am acceptat şi amendamentul prin care consiliile judeţene au obligaţia de a derula până la 31 iulie 2021 licitaţiile pentru serviciile judeţene de transport".

Şeful Guvernului a spus că OUG 51 a urmărit două scopuri perverse. "La presiunea baronilor judeţeni ai PSD, ca să nu mai fie nevoiţi să plătească costurile aferente transportului pentru naveta copiilor, s-a decis desfiinţarea statutului de serviciu public a serviciului de transport intrajudeţean. Al doilea obiectiv pervers, a fost prelungirea licenţelor de transport intrajudeţean cu încă 4 ani, ignorând obligaţia de a organiza licitaţii pentru traseele intrajudeţene. Prin adoptarea rapidă a abrogării acestei ordonanţe va înceta actuala stare gravă pentru foarte mulţi copii, care se află acum în imposibilitate de a se duce la şcoală", a precizat Ludovic Orban.

III. Prorogarea unor termene prevăzute în legile justiţiei

Referitor la asumarea pe prorogarea unor termene prevăzute în legile justiţiei, şeful Guvernului a precizat că a luat act că Parlamentul a adoptat un act normativ prin care au fost prorogate termenele pentru pensionarea anticipată a magistraţilor şi transformarea completurilor de doi în completuri de trei judecători. De aceea, Executivul şi-a asumat răs­punderea doar cu privire la dipoziţiile referitoare la creşterea vechimii necesare pentru participarea la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magis­traturii, unde perioada de doi ani era mărită la patru ani.

Ludovic Orban a precizat: "Am decis să ne asumăm răspunderea pentru că altfel sistemul de justiţie ar fi fost grav afectat. Ne bucurăm că Parlamentul a adoptat prorogarea termenelor şi rămânem cu articolul privind INM".

Amintim că, iniţial, cabinetul Orban a anuţat că doreşte să îşi asume răspunderea pe prorogarea termenelor curpinse în legile justiţiei privitoare la pensionarea anticipată a magistraţilor - după 20 de ani de vechime în muncă -, la trecerea de la completele de 2 la cele de 3 judecători şi la mărirea vechimii necesare pentru intrarea în magistratură, de la 2 la 4 ani. Toate aceste prevederi urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi ar fi bulversat sistemul judiciar. Ar fi urmat o pensionare anticipată a unui număr mare de magistraţi, fapt ce ar fi dus la depopularea instanţelor şi la tergiversarea tuturor proceselor civile, penale şi comerciale.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.