A.T. KEARNEY: Restanţele mai mari de o lună ale populaţiei au crescut cu 1.043%, din 2008

Creditele restante şi cele neperformante au crescut dramatic în ultimii doi ani, potrivit unui studiu realizat de A.T. Kearney.

Acesta arată că datoriile persoanelor fizice care sunt restante de mai mult de 30 zile au crescut cu 1043%, din ianuarie 2008. Totodată, ca urmare a aprecierii puternice a altor valute, cum ar fi francul elveţian, ponderea creditelor restante în alte monede a crescut de la sub 1% la 17%.

"Nivelul împrumuturilor neperformante a crescut puternic, din cauza aprecierii unor valute dar şi din cauza scăderii veniturilor în unele familii", susţine Daniel Catană, consultant A.T. Kearney.

Referitor la această situaţie, Lucian Anghel, economist şef în cadrul Băncii Comerciale Române (BCR), ne-a declarat: "Evoluţia creditelor nu poate face abstracţie de evoluţia economică. În termeni reali, economia a scăzut cu nouă puncte procentuale, iar salariile au scăzut şi mai mult, ceea ce înseamnă că veniturile disponibile ale populaţiei sunt foarte puţine. La toţi aceşti factori se adaugă aprecierea francului şi pierderea locurilor de muncă".

Domnia sa ne-a spus că băncile "încearcă" să acorde în continuare credite clienţilor solvabili, care sunt, însă, din ce în ce mai puţini: "Cred că băncile au învăţat ceva din perioada de criză".

În ţara noastră, valoarea depozitelor la instituţii monetare sau financiare pe cap de locuitor este de numai 1.193 de euro, în timp ce în Bulgaria nivelul acestor depozite ajunge la 1.905 euro (adică cu 60% mai mare), în Cehia este de 6.790 de euro iar în Germania de 20.638 de euro, mai reiese din studiul citat, care subliniază: "Deficitul dintre depozitele şi creditele populaţiei a crescut într-un ritm alarmant, în 2008, dar criza a speriat oamenii şi i-a forţat să fie mai atenţi cu finanţele personale. Oamenii deja au o rată redusă de economisire şi un nivel scăzut de rezerve, pentru a putea face faţă unor viitoare condiţii economice şi incertitudini".

Depozitele populaţiei au crescut, pe parcursul ultimelor 12 luni, cu 6,6%, la 108 miliarde lei. Astfel, depozitele populaţiei pe cap de locuitor exprimate în euro au crescut mai repede decât creditele.

Cu excepţia Greciei, în toate ţările din regiune depozitele gospodăriilor au crescut în timpul crizei, potrivit A.T. Kearney.

Diferenţa dintre totalul depozitelor şi totalul creditelor gospodăriilor româneşti este de numai 1,3 miliarde euro, adică de circa 60 euro pe cap de locuitor.

La noi, creditele acordate gospodăriilor populaţiei în ultimul an au stagnat şi 13% dintre ele sunt în alte monede decât lei şi euro.

În perioada mai 2010-mai 2011, gospodăriile autohtone şi-au crescut depozitele la instituţii monetare şi financiare cu 5,3 euro pe cap de locuitor, pe lună, în timp ce în perioada de boom nivelul de creştere a depozitelor a fost de 19 euro.

• Investiţii excesive în unele industrii

Industrii cheie cum ar fi retail-ul, telecomunicaţiile, sectorul bancar sau asigurările au investit excesiv în infrastructura de bază (tehnologie, infrastructură de vânzări, imobiliare etc.), în ultimii ani, din cauza faptului că potenţialul viitor al pieţelor a fost supraestimat în planuri de afaceri întocmite în 2003-2005, se arată în studiu.

"Companiile trebuie să-şi reconfigureze strategiile şi să vizeze simplificarea şi concentrarea pe produse şi servicii care să asigure performanţe de piaţă, chiar în condiţiile în care nu sunt disponibile fonduri pentru investiţii majore. Trebuie implementate noi strategii de nişă, pentru a beneficia de ceea ce se cere încă pe piaţă şi a determina cerere suplimentară", opinează Daniel Catană.

Potrivit domniei sale, sunt necesare noi modalităţi de interacţiune cu furnizorii cheie, deoarece, în actualul mediu economic, schimbările tehnologice vor fi întârziate, având în vedere noile investiţii care nu sunt bazate pe fluxurile de venituri viitoare.

Companiile din industrii cum ar fi alimentele şi băuturile răcoritoare trebuie să se poziţioneze mai bine, pentru a putea beneficia de cheltuielile gospodăriilor. În prezent, ele se confruntă cu o structură foarte ineficientă de furnizori în agricultură, care nu asigură o valorificare adecvată a pieţei UE.

• A doua jumătate a anului este crucială pentru atingerea ţintei economice

Companiile se aşteaptă să-şi sporească consumul şi să contribuie, astfel, la creşterea Produsului Intern Brut (PIB). Mai mult de 50% dintre cele mai mari 100 de companii au ca strategie ţintirea directă a populaţiei, iar restul depind indirect de evoluţia puterii de cumpărare a populaţiei.

Prognoza pentru creşterea economică a ţării noastre în 2011 este de 1,5%. "În primul semestru al acestui an, s-a înregistrat deja o creştere de 1,6% însă a doua jumătate a anului este crucială pentru atingerea ţintei, deoarece în trimestrele trei şi patru se realizează, în general, 60% din PIB-ul anual", precizează studiul A.T.Kearney.

Pentru gospodăriile din ţara noastră, ponderea cheltuielilor cu consumul final în PIB este de 63,4%. Gospodăriile autohtone alocă peste 60% din cheltuielile lor de consum pentru hrană şi utilităţi şi încă circa 7,2% pentru ţigări şi alcool. Numai aproximativ 32% sunt alocate altor cheltuieli cum ar fi comunicaţiile, transportul, îmbrăcămintea, mobila, restaurantele, hotelurile, recreerea, cultura, educaţia, sănătatea etc., spune domnul Catană, adăugând: "Industriile care acoperă procentul de 32% este normal să nu-şi poată atinge potenţialul maxim în Româ-nia până când ponderea hranei şi a utilităţilor în total cheltuieli de consum nu va scădea. În Cehia, de exemplu alimentele şi utilităţile nu deţin decât o pondere de 42% în totalul cheltuielilor de consum, iar ţinta celorlalte industrii reprezintă 58%. Mai mult, în timp ce o gospodărie românească a avut un buget de 356 de euro pe lună, în primul trimestru din 2011, una din Cehia a avut un buget de 855 de euro".

În sectorul gospodăriilor, creşterea poate fi generată mai ales dacă se creează mai multe locuri de muncă în economie, deci prin creşterea veniturilor familiei şi prin angajarea membrilor fără loc de muncă. Potrivit A.T. Kearney, competitivitatea limitată a industriilor pentru export şi anticipatele restructurări semnificative şi întârziate în sectoare industriale cheie nu vor permite o redresare rapidă şi stabilă, indiferent de modul cum evoluează criza actuală din UE.