Atacurile cibernetice şi la securitatea energetică, în dezbatere la Forumul Transatlantic

Necesitatea discutării în cadrul Summitului NATO a problemei includerii atacurilor cibernetice şi ale celor la securitatea energetică asupra unui stat membru al Alianţei Nord-Atlantice sub incidenţa Articolului 5 al Tratatului NATO este concluzia dezbaterii de miercuri după-amiază de la conferinţa Forumului Transatlantic organizată de German Marshall Fund. Preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a subliniat că definiţia unui atac nu trebuie să mai fie raportată la folosirea armelor clasice, în condiţiile în care la momentul actual activitatea unei instituţii poate fi stopată nu doar printr-o explozie, ci şi printr-un atac cibernetic sau oprirea alimentării cu energie. În acest sens, preşedintele estonian a evocat atacurile de anul trecut ale hackerilor provenind din Rusia asupra sistemelor cibernetice din ţara sa, în care nivelul de e-government este foarte avansat. Preşedintele Ilves a afirmat că astfel de atacuri au avut loc şi asupra Pentagonului sau asupra ministerelor apărării din Germania şi Marea Britanie, iar ţările aliate trebuie să-şi pună foarte serios problema nu numai a unei legislaţii comune, care să se adreseze la modul transnaţional agresorilor cibernetici, ci şi dacă ar trebui să existe o reacţie simetrică sau chiar comună în astfel de cazuri. În ceea ce priveşte securitatea energetică, oficialul estonian a subliniat că în 2007 au fost aproximativ 40 de cazuri în care a fost oprită în scopuri politice alimentarea cu gaz de către Rusia, ţară care are menţionată în strategia sa de politică externă folosirea instrumentelor energetice. Ilves a întrebat retoric dacă soluţia la această problemă trebuie să se rezume la diversificarea surselor energetice, în condiţiile în care subiectul energetic poate fi folosit şi ca instrument de manipulare politică a ţărilor membre din NATO şi UE. Totodată, generalul Joseph Ralston, fost comandant suprem al forţelor aliate din Europa, a afirmat că acest subiect trebuie discutat la Summitul de la Bucureşti, pentru a se vedea în ce măsură ţările aliate trebuie să îşi sporească apărarea şi dacă ar trebui să existe şi acţiuni ofensive faţă de atacurile cibernetice, în condiţiile în care acestea au devenit o realitate. La rândul său, ministrul de externe al Turciei, Ali Babacan, a menţionat că problematica energetică şi cea de adresare faţă de ameninţările teroriste trebuie să fie pe lista de discuţii prioritare ale Alianţei, adăugând că ţara sa se confruntă cu problema organizaţiei teroriste PKK, care, deşi loveşte numai pe teritoriul turc, are organizate structuri şi în alte ţări membre ale Alianţei.