Atentat eşuat la adresa lui Donald Trump. Candidatul republican trece în poll-position pentru alegerile din noiembrie

Donald Trump, cel care aşteaptă ca astăzi sau mâine Convenţia Republicană să îl desemneze candidatul partidului pentru alegerile prezidenţiale americane ce vor avea loc în luna noiembrie, a fost împuşcat. A fost ţinta unui asasinat pus la cale de un aşa numit lup singuratic, adică persoană care acţionează singură şi care este foarte greu de depistat înainte de către agenţii Secret Service. Thomas Matthew Crooks, în vârstă de 20 de ani, a premeditat atentatul care a avut loc în 13 iulie, la mitingul electoral al lui Trump din localitatea Butler din Pennsylvania. Alegerile din noiembrie erau primele la care Crooks avea drept de vot, dar acesta a ales să şi-l exprime într-un alt mod. Cu 7 gloanţe trase dintr-o armă semiautomată din care unul i-a străpuns urechea dreaptă a fostului preşedinte american Donald Trump, unul a ucis un participant la miting şi celelalte au rănit alte două persoane aflate la spital. Participantul la miting ucis se afla chiar pe linia de tragere a atentatorului către fostul preşedinte Trump.

Practic, Donald Trump urma să aibă soarta participantului la miting. Norocul lui, din imaginile prezentate live de Fox News în momentul mitingului, a fost că s-a întors, pe jumătate, către participanţii din partea dreaptă şi astfel asasinul nu a putut să îl împuşte direct în cap, ci doar să îi perforeze urechea dreaptă. Faptul că Trump a fost atacat pune capăt unei perioade de 40 de ani în care mulţi au presupus că experienţa acumulată de Secret Service a redus foarte mult potenţialul unor astfel de evenimente, iar acest atentat va avea urmări pentru mai mulţi ani asupra activităţii instituţiei respective. Având în vedere starea de polarizare a politicii din Statele Unite, şocul iniţial al tentativei de asasinat va provoca inevitabil ramificaţii politice serioase.

Trump este văzut ca un erou de neînvins de către susţinătorii săi şi tratat cu o reverenţă aproape supranaturală la mitingurile sale. Imaginea sa de luptător atacat constant de inamicii săi va fi acum înrădăcinată şi mai profund. Într-un moment de stăpânire de sine după ce a fost lovit, fostul preşedinte s-a asigurat să creeze un moment emblematic de sfidare - ridicând pumnul şi strigând "luptă, luptă" către simpatizanţii săi. Aceste imagini vor rămâne în istorie şi vor îmbogăţi mitologia lui Trump, alături de fotografia sa în închisoarea din Atlanta şi filmările cu întoarcerea sa la Casa Albă în 2020, după ce a trecut cu bine de infecţia gravă cu Covid-19.

Cu alte cuvinte, atentatul a fost real, şi nu o regie proastă menită să îl ridice pe Trump în preferinţele electoratului american. Realitatea atentatului este confirmată şi de celelalte victime de la faţa locului, precum şi de uciderea lui Thomas Matthew Crooks de către un lunetist din cadrul Secret Service.

• Erori ale Secret Service?

Pe de altă parte, Donald Trump a scăpat cu viaţă dintr-un atentat care putea fi evitat. Unul dintre participanţii la miting, Ben Macer, a afirmat pentru mass-media americană că l-a văzut pe atentator în timp ce se deplasa pe acoperiş, iar un alt martor a declarat pentru BBC că l-a văzut pe atentator când urca cu arma semiautomată pe o clădire din apropiere şi i-a sesizat pe poliţişti şi pe cei din Secret Service, dar nu a intervenit nimeni.

El a spus: "Am observat tipul târându-se, pe acoperişul clădirii. Am anunţat poliţiştii şi le-am arătat tipul care se târa pe acoperiş şi care se vedea clar că are o puşcă. Ofiţerii de poliţie nu ştiau ce se întâmplă. Mă gândesc în sinea mea: «De ce mai vorbeşte Trump? De ce nu l-au scos de pe scenă?». Am stat acolo arătând spre omul respectiv timp de două, trei minute, cei din Serviciul Secret se uitau la mine, eu arătam spre acel acoperiş, după care s-au auzit împuşcăturile".

Chestionat de jurnaliştii BBC în legătură cu aceste aspecte, martorul susţine că este posibil ca lunetiştii Secret Service să nu îl fi văzut iniţial pe Crooks pe acoperişul clădirii pe care se urcase, deoarece se ascundea după un zid ce îi oferea o oarecare protecţie faţă de imobilele din jur. De altfel, din imaginile prezentate de Fox News se şi vede că în momentul în care lunetistul Secret Service îl elimină pe atentator, acesta trage din picioare, nu din poziţia clasică, pentru a-l vedea mai bine pe Crooks.

Faţă de aceste aspecte, doi foşti agenţi ai FBI şi-au exprimat, pentru CNN, surprinderea că acoperişul ales de atentator nu a fost asigurat, ţinând cont că se afla la maximum 150 de metri de scena de pe care urma să se adreseze publicului fostul preşedinte american. Steve Moore, fost agent special de supraveghere al FBI, care a lucrat doi ani ca lunetist, a declarat pentru CNN că acoperişul ar fi trebuit păzit. Moore a spus: "Faptul că cineva a permis ca acel acoperiş să fie nemonitorizat, nepăzit este o eroare de planificare sau execuţie". El a precizat că se aşteaptă la "schimbări drastice" în procedurile de securitate ca urmare a atentatului asupra lui Trump, inclusiv extinderea perimetrelor şi asigurarea mai atentă a locurilor de miting electoral.

Un alt fost agent FBI, Bobby Chacon, a declarat ieri pentru CNN că a fost surprins că nimeni nu a păzit respectivul acoperiş: "Acea clădire este cea mai apropiată clădire cu o linie de vedere clară spre locul unde era scena. Sunt şocat că agenţii Secret Service nu aveau pe cineva pe acel acoperiş".

Ciudat este că Thomas Matthew Crooks a beneficiat de politica promovată de Donald Trump cu privire la achiziţionarea armamentului în scop de autoapărare, iar fostul preşedinte american a căzut victima tocmai acestei libertăţi de achiziţie oferită cetăţenilor americani. Distanţa dintre viaţă şi moarte a fost infimă în cazul Trump, potrivit agenţilor FBI citaţi de CNN, iar rolul celor de la Secret Service a fost crucial în clipele care au urmat rănirii candidatului republican la alegerile prezidenţiale. De altfel, Donald Trump a ţinut să le muţumească agenţilor Secret Service pentru profesionalism, probabil mai ales pentru că aceştia l-au lăsat să îşi facă numărul după atentatul la viaţa sa, când le-a transmis fanilor şi votanţilor să continue să lupte. Lupta pe care Trump a conceput-o după ultimele alegeri prezidenţiale pierdute în faţa lui Joe Biden, când a fost - aşa cum reiese din documentele procurorilor americani - creierul acţiunilor prin care simpatizanţii MAGA au luat cu asalt Capitoliul la 6 ianuarie 2021, acţiune care s-a soldat cu 5 morţi, 60 de răniţi şi peste 150 de persoane inculpate. Violenţa promovată de Trump din noiembrie 2020 încoace era să îi fie fatală fostului preşedinte american la mitingul din Butler, Pennsylvania.

În ciuda atentatului care l-a vizat, Donald Trump a postat ieri pe platforma sa Truth Social un mesaj în care arată: "Numai Dumnezeu a fost cel care a împiedicat lucrul de neconceput să se întâmple. Nu ne vom teme, suntem rezistenţi. În acest moment, este mai important ca niciodată să rămânem uniţi şi să ne arătăm adevăratul caracter de americani, rămânând puternici şi hotărâţi şi să nu lăsăm răul să învingă".

• Republicanii îi cheamă în Congres, la audieri, pe directorii FBI şi Secret Service

Atentatul asupra lui Trump l-a surprins neplăcut pe contracandidatul democrat Joe Biden, preşedintele în exerciţiu al SUA, care a declarat: "În America nu este loc pentru astfel de violenţe. Nu putem să permitem aceste lucruri, nu putem fi aşa, nu putem ierta aceste acte. Ideea că ar putea exista acte de violenţă politică de acest fel este de neconceput. Toată lumea trebuie să condamne acest act. Este unul dintre motivele pentru care trebuie să unim această ţară".

Mai mult, Biden l-a sunat pe Trump pentru a se asigura că acesta este într-o stare bună, şi-a întrerupt pentru câteva zile întâlnirile electorale şi a anunţat că va suspenda temporar difuzarea clipurilor sale de campanie.

La rândul său, vicepreşedintele SUA, Kamala Harris a afirmat: "Un astfel de act de violenţă nu trebuie să aibă loc în naţiunea noastră. Cu toţii trebuie să condamnăm acest act dezgustător şi să contribuim pentru a ne asigura că vom reduce violenţa".

Reprezentanţii Partidului Republican în Congresul american au solicitat înfiinţarea unei comisii care să investigheze ce s-a întâmplat şi modul în care au acţionat FBI şi Secret Service pentru prevenirea unei astfel de situaţii. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a declarat într-o postare pe pagina oficială de pe reţeaua X că va efectua o "investigaţie completă" a atentatului: "Poporul american merită să cunoască adevărul. Vom solicita directorului serviciilor secrete, Kimberly Cheatle, şi altor oficiali cu atribuţii de la DHS şi FBI să vină, cât mai curând posibil, la o audiere în faţa comisiilor noastre".

Atentatul de sâmbătă va avea impact cu privire la planurile de securitate pentru Convenţia Naţională Republicană, programată să înceapă în această seară la Milwaukee, eveniment la care va participa şi Donald Trump şi în cadrul căruia urmează ca el să fie desemnat candidatul republicanilor la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie.

Consilierii săi de campanile, citaţi de CNN, au spus: "Preşedintele Trump aşteaptă cu nerăbdare să li se alăture tuturor în Milwaukee, în timp ce convenţia noastră îl va nominaliza pentru a deveni al 47-lea preşedinte al Statelor Unite".

Cert este că atentatul la care a fost principala victimă vizată îi va aduce lui Donald Trump procente în plus faţă de oponentul său democrat, Joe Biden, procente ce se vor alătura celor câştigate după dezbaterea televizată cu actualul preşedinte american în care candidatul republican a ieşit câştigător. Datele istorice ne spun că fostul preşedinte american Ronald Reagan, în urma atentatului căruia i-a căzut victimă în anul 1981, a câştigat simpatia electoratului american, înregistrând un plus de 22%. Aşa că logic ar fi ca şi fostul preşedinte Donald Trump să înregistreze un mic beneficiu electoral în urma tragicelor evenimente care au avut loc sâmbătă în Pennsylvania.

• Liderii lumii - mesaje de susţinere pentru Donald Trump

În urma atentantului la adresa fostului preşedinte american, liderii lumii au luat atitudine şi au condamnat tragicul eveniment.

Preşedintele chinez Xi Jinping a spus că ţara sa este îngrijorată de tentativa de asasinare a fostului preşedinte Trump, în timp ce Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a declarat: "Sunt şocat de tentativa de asasinare a fostului preşedinte Trump. Îi doresc însănătoşire grabnică şi gândurile mele sunt la cei afectaţi. Condamn acest atac. Violenţa politică nu are loc în democraţiile noastre".

Cancelarul german Olaf Scholz a calificat ca "oribil" atacul asupra lui Trump şi a afirmat că "astfel de acte de violenţă ameninţă democraţia".

Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că atentatul asupra lui Trump este o tragedie pentru democraţie, în timp ce Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat că "violenţa politică nu îşi are locul într-o democraţie".

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat: "O astfel de violenţă nu are nicio justificare şi nu are loc nicăieri în lume. Niciodată violenţa nu ar trebui să prevaleze".

Într-o primă reacţie de la Kremlin, Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, a spus că SUA ar trebui să îşi facă "inventarul politicilor sale de incitare la ură împotriva oponenţilor politici, ţărilor şi popoarelor" şi a afirmat că banii pe care americanii îi trimit lui Zelenski ar putea fi folosiţi pentru finanţarea poliţiei şi serviciilor secrete pentru asigurarea legii şi ordinii în SUA.

La rândul său, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, a spus că nu crede că actuala administraţie americană este responsabilă pentru tentativa de asasinat de sâmbătă asupra candidatului la preşedinţia SUA Donald Trump, dar a menţionat că actuala conducere de la Casa Albă a creat o atmosferă care a provocat atacul.

Dimitri Peskov a precizat: "După numeroase încercări de eliminare a candidatului Trump de pe scena politică, folosind în primul rând toate instrumentele legale - tribunale, procurori, încercări de discreditare politică - este evident pentru toţi observatorii externi că viaţa sa este în pericol. (...) Nu credem deloc că tentativa a fost organizată de actuala putere. Dar atmosfera din jurul candidatului Trump a provocat ceea ce America înfruntă astăzi".

Premierul Italiei, Giogia Meloni, a criticat şi ea utilizarea violenţei pe scena politică, exprimându-şi speranţa că în următoarele luni de campanie electorală americană "dialogul şi responsabilitatea vor prevala asupra urii şi violenţei".

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a condamnat şi el atentatul asupra lui Donald Trump, în timp de prim-ministrul indian, Narendra Modi, şi preşedintele Taiwanului, William Lai (Lai Ching-te), au declarat că "violenţa politică de orice formă nu este niciodată acceptabilă în democraţiile noastre".

Atentatul de peste Ocean nu a trecut neobservat nici în România, iar liderii politici şi-au exprimat opinia în legătură cu acesta.

Preşedintele Klaus Iohannis a scris într-un mesaj postat pe reţeaua X: "Sunt îngrozit de atacul asupra fostului preşedinte Trump la mitingul său de campanie. Îi doresc însănătoşire rapidă şi completă. Violenţa şi agresiunea nu sunt atributele niciunei democraţii".

La rândul său, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a spus că "atacul asupra lui Donald Trump este un atac la libertatea de exprimare şi de întrunire", în timp ce premierul Marcel Ciolacu a declarat că "indiferent de diferenţele politice sau ideologice, recurgerea la violenţă nu este niciodată justificată sau acceptabilă".