Au fost anunţate concluziile discuţiilor purtate între MADR, ANSVSA şi Autoritatea Vamală Română

Ca urmare a întâlnirii şi discuţiilor purtate între MADR, ANSVSA şi Autoritatea Vamală Română cu asociaţiile de fermieri şi cooperative au fost anunţate mai multe concluzii, conform comunicatului remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, vor primi licenţe de import doar operatorii economici din Zootehnie - pentru consum propriu în ferme, dar şi din industria de procesare - în funcţie de stocuri şi necesarul pentru 6 luni de procesare. S-a solicitat din partea organizaţiilor profesionale ca cei care vor achiziţiona produse agricole din Ucraina să nu beneficieze de compensaţii pentru efectele negative create de introducerea pe piaţă, ci acestea să ajungă doar la acei operatori economici care utilizează marfă de provenienţă România şi trasabilitate 100%.

Sursa arată că, dacă se vor realiza importuri în cele 30 zile - România va lua imediat măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina. În acest sens Autoritatea Vamală din România va pune la dispoziţie un call center şi o adresă de email unde se vor

putea depune de către orice cetăţean sesizări şi transmite poze sau alte dovezi pentru a semnala încălcarea interdicţiei de import sau tranzit, a condiţiilor pe care trebuie să le respecte produsele din UE şi implicit non-UE, inclusiv din punct de vedere al calităţii verificate de ANSVSA. Revenim asupra faptului că tratatul UE-

Ucraina şi acordarea unor derogări au avut în principal în vedere crearea şi menţinerea unor culoare de tranzit pentru produsele ucrainiene, nu rămânerea în pieţele Statelor Membre UE vecine. Pentru apărarea fermierilor noştri ne menţinem hotărârea de a acţiona împreună cu autorităţile doar în scopul tranzitului de produse ucrainiene către ţările sărace şi nu pe piaţa comunitară.

Sursa precizează că, aşa cum domnul ministru a cerut înţelegere pentru 30 de zile, ca să poată fi implementat mecanismul, îi asigurăm pe fermierii noştri, colegii noştri, care aşteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre. La cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe

care l-a gândit ministerul, vom reacţiona în consecinţă prin proteste de amploare. Practic, ministerul ne oferă 30 de zile şi noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul iniţial. Aşteptăm şi avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. În zilele următoare ne vom întâlni şi cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii împreună cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor şi vom decide în consecinţă.

Sursa menţionează că, în toamna anului 2022 şi primăvara anului 2023 au fost creşteri ale costurilor de producţie până la 300%, pe fondul conflictului din Ucraina şi a scumpirii accelerate a energiei electrice, producătorii de tratamente, îngrăşăminte şi material săditor au ridicat preţurile pentru aceste categorii de produse. În primăvara, vara şi toamna anului 2023 piaţa de desfacere a cerealelor din România este accelerat şi constant afectată de către tranzitul şi importurile cerealelor din Ucraina. Deşi importul este interzis (permis doar tranzitul) există semnale şi informaţii legat de faptul că la momentul actual se vând cereale din Ucraina direct în România sau prin Republica Moldova sau comerţ intracomunitar prin Polonia la preţ de 500-550 ron/to (90 euro/to achiziţie la care se adaugă transportul). Acest lucru destabilizează puternic piaţa de desfacere şi influenţează negativ preţurile de vânzare ale cerealelor aparţinând fermierilor din România.

Conform datelor interne, pierderile la Grâu şi Porumb sunt la 40% din

costuri, la nivel naţional. La toate acestea se adaugă preţuri foarte mari la îngrăşăminte care vor impacta şi costurile anului de recoltă 2024. Spre exemplu 90% din îngrăşămintele aduse în România sunt aduse de o companie care face profituri colosale importând îngrăşăminte din Rusia, care ajung în România cu origine Iordania şi Egipt la 400-500% din preţul de vânzare de la fabrică.

La toate acestea se adaugă preţuri foarte mari la îngrăşăminte care vor impacta şi costurile anului de recoltă 2024. Spre exemplu 90% din îngrăşămintele aduse în România sunt aduse de o companie care face profituri colosale importând îngrăşăminte din Rusia, care ajung în România cu origine Iordania şi Egipt la 400-500% din preţul de vânzare de la fabrică.

În comunicat se mai arată că, sumele alocate de către U.E. pentru 2023, prin mecanismul de criză (cca 500 milioane euro), sunt epuizate în acest an, situaţia din sectorul agricol românesc este precară şi nu se poate compensa sub nici o formă impactul cauzat fermierilor noştri şi statului român (cca 4.5 miliarde euro din care s-a acordat o compensare care poate ajunge la maximum 80 milioane euro (Contribuţie UE+RO)), din care majoritatea sunt în situaţii dificile de achitare a datoriilor şi continuare a activităţii agricole.