AURELIAN DOCHIA: "O panică în Grecia ar putea avea efect de contagiune şi la noi"

O potenţială situaţie de panică în Grecia ar putea avea efect de contagiune în multe alte ţări, printre care şi România, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale.

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care, vineri, un oficial grec de rang înalt a afirmat, citat de presa externă, că Grecia pregăteşte planuri drastice de naţionalizare a sistemului bancar şi de introducere a unei monede paralele în cazul în care eurozona nu va dezamorsa criza din negocierile actuale prin îndulcirea condiţiilor impuse Atenei.

"Vom închide băncile şi le vom naţionaliza. Apoi vom emite hârtii ce atestă datoriile noastre şi toţi ştim ce înseamnă asta", au afirmat surse elene.

Cel mai mare pericol pentru ţări ca România este riscul ca populaţia să-şi retragă banii din bănci, întrucât "reacţia oamenilor este necunoscută", ne-a precizat Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a explicat: "Prin naţionalizare, statul devine proprietarul tuturor băncilor. El va fi acţionar şi va fi şi cel care va trebui să pună bani în bănci, pentru că de luat nu prea mai are ce să mai ia, după ce au tot fost retraşi bani din depozite (n.r. de la începutul anului şi până acum, au fost retrase depozite din băncile greceşti de circa 28 miliarde euro). Până la urmă va fi luată o decizie să se treacă la drahmă, care va fi la o anumită paritate cu euro, probabil la jumătate. Evident că toţi oamenii vor avea de suferit, mai ales cei care încă mai au ceva bani prin bănci. În aceste condiţii, ceea ce se va întâmpla în Grecia va fi o catastrofă".

Aurelian Dochia subliniază că, la noi, situaţia este alta şi că nu se pune problema ca băncile greceşti "să fugă cu banii oamenilor": "Statul grec va fi şi acţionarul băncilor de la noi, însă acestea vor funcţiona în continuare după reglementările Băncii Naţionale a României. Guvernul elen nu poate lua banii din băncile noastre, pentru că nu există o formă legală în acest sens. Ultima situaţie în care s-ar putea face acest lucru ar fi ca băncile greceşti să se împrumute de la băncile noastre, doar că acest lucru ar fi ca o picătură într-un pahar cu apă, pentru că nevoia de bani este mult mai mare decât ar putea obţine de la noi. În plus, ar exista şi o problemă de justificare a acestor împrumuturi. Băncile greceşti nu pot fugi cu banii, pur şi simplu".

Economistul ne-a mai spus că, acum, grecii ameninţă cu ieşirea din zona euro. Ţara va intra în incapacitate de plată atât faţă de FMI, cât şi faţă de toţi ceilalţi creditori, suspendându-se toate plăţile către Grecia, ne-a explicat domnia sa, adăugând că, în aceste condiţii, băncile greceşti nu au cum să facă faţă şi că, probabil, naţionalizarea lor ar fi o soluţie.

Aurelian Dochia ne-a declarat: "Atunci va fi un moment în care vor emite hârtii de valoare în locul banilor şi vor fi utilizate ca atare - în loc de pensii şi salarii, oamenii vor primi astfel de hârtii, pe care le vor utiliza la magazin să-şi achite cumpărăturile, cu promisiunea Guvernului că o să plătească atunci când va putea, iar magazinele vor fi obligate să primească respectivele hârtii. Totul va fi sub controlul statului".

Soluţia raţională pe care Grecia ar trebui s-o abordeze ar fi o ieşire negociată din zona euro, ceea ce nu presupune şi retragerea din Uniunea Europeană (UE), este de părere Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners. Domnia sa consideră că Republica Elenă trebuie să aibă o monedă proprie, pe care s-o devalorizeze.

Evident că dacă vor ieşi din zona euro efectul imediat va fi reducerea drastică a nivelului de trai, ne-a spus, recent, domnul Lionăchescu, apreciind, însă, că, "dacă mâine drahma se va prăbuşi, atunci se vor corecta dezechilibrele dintre Grecia şi ţările dezvoltate şi, pe termen lung, şi-ar putea recăpăta competitivitatea".

În cazul în care Grecia nu se va retrage singură din zona euro, piaţa o va forţa să facă acest lucru, întrucât dezechilibrele nu pot rezista pe termen lung, opinează Doru Lionăchescu.

Grecii mizează foarte mult pe premisa psihologică, pe micul şantaj, în opinia domniei sale, care subliniază că, în mod cert, la nivel macro, Grecia nu va putea niciodată să-şi plătească datoria.

• Surse BNR: "Orice bancă mare poate colapsa dacă toţi oamenii îşi retrag depozitele"

Orice bancă mare, de oriunde din lume, poate colapsa dacă se confruntă cu situaţia în care publicul "se repede asupra ei" să-şi retragă depozitele, subliniază surse din Banca Naţională a României, care ne-au explicat că operatorii bancari nu dispun de atâţia bani astfel încât să înapoieze oamenilor toate depozitele.

Totuşi, sursele citate sunt de părere că băncile noastre cu capital elen nu vor ajunge într-o astfel de situaţie.

"Deşi suma depozitelor din băncile noastre cu acţionariat elen este destul de importantă, nu credem că se va ajunge la situaţia în care să fie retrtaşi toţi banii din cele patru bănci cu capital grec", susţin sursele noastre, care subliniază că BNR a luat în calcul diverse posibile scenarii în această situaţie.

În opinia acestora, "în principiu, băncile vor fi în totalitate preluate de stat, care doreşte să arate că vrea să le salveze, însă, nimeni nu mai are încredere în statul grec şi toată lumea va renunţa să mai lucreze cu băncile".

Legat de o posibilă naţionalizare a sistemului bancar din Grecia, sursele citate apreciază că riscul pe care îl au grecii este să se perceapă că statul va fi o ameninţare mai rea pentru bănci. "În aceste condiţii, vor fi unii dintre deponenţi care vor ieşi de acolo, dar probabil că acest aspect ar fi asociat cu un control de capitaluri, adică nu va mai fi permisă ieşirea capitalurilor din Grecia", ne-au spus sursele BNR.

Acestea nu exclud că şi la noi ar putea avea loc o situaţie de panică, "numită contagiune", dar subliniază: "Guvernatorul a spus foarte clar că suntem pregătiţi pentru acest lucru. Băncile greceşti din România sunt business-uri româneşti, deşi capitalul este elen, şi s-au conformat din punct de vedere al capitalizării, gradul acesteia fiind peste media din piaţă. În ceea ce priveşte lichiditatea, nivelul ei este uşor sub medie, dar, totuşi, băncile sunt foarte lichide. De aceea, în mod teoretic, nu au cum să aibă probleme. Ceea ce ne putem imagina este că s-ar putea crea cozi, deponenţii mergând să-şi scoată banii din conturi, dar după câteva zile, dacă oamenii vor vedea că există bani, vor renunţa. În alte situaţii de acest gen, care au avut loc în anul 2000, după o săptămână, spiritele s-au calmat".

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat, recent, că, deşi lichiditatea băncilor se poate diminua în condiţii de tensiune şi neîncredere, putând apărea o segmentare a pieţei, Banca Centrală este pregătită de intervenţie pentru orice fel de scenariu.

Menţionând că BNR şi-a sporit atenţia la situaţiile din Grecia şi Austria, întrucât acestea reprezintă ţările care au contribuit cu cea mai mare pondere în capitalul investiţional din sistemul bancar românesc, Isărescu a afirmat: "Situaţia poate să fie prezentată cam în felul următor: avem bănci româneşti, dar cu capital străin, dependenţa de ce se întâmplă în cele două ţări nu e directă, dar prin intermediul investitorilor, influenţa indirectă poate să fie importantă. La acest lucru se adaugă impactul psihologic, cum reacţionează pieţele. Aşadar, nu numai că urmărim cu mare atenţie cele două sisteme bancare din cele două ţări, dar suntem pregătiţi de intervenţie pentru orice fel de scenariu".

La începutul lunii martie, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), a afirmat că Banca noastră centrală monitorizează în continuare situaţia din Grecia. Domnia sa a subliniat că Banca Centrală va avea câteva priorităţi în plus, în acest an faţă de anul trecut, făcând referire la situaţia din Grecia, precizând, însă, avantajul potrivit căruia băncile cu capital elen de la noi sunt subsidiare, nu branch-uri, intrând sub supravegherea BNR.

Subsidiarele greceşti din România au o calitate foarte bună a activelor şi o provizionare "foarte, foarte bună", toate cele patru bănci având o solvabilitate de peste 12%, a mai spus şeful Supravegherii din BNR, precizând: "În cazul unor posibile retrageri de depozite, sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze ca împrumutător de ultimă instanţă, pentru că băncile respective au titluri de stat suficiente, care le-ar permite să facă faţă unor retrageri masive de depozite".

La rândul său, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Centrale, a spus, recent, în cadrul unei conferinţe organizate de ziarul BURSA, că sistemul nostru bancar va rezista la eventuale tulburări generate de situaţia financiară din Grecia.

Domnia sa a subliniat: "BNR are tot instrumentarul, dispune de seturi de proceduri şi instrumente ca să facă faţă cu brio unor eventuale tulburări de natură financiară pe piaţa grecească. Băncile din sistemul nostru bancar, în special cele cu capital grecesc, sunt bine capitalizate, au lichiditate bună, au o structură de active diversificate şi adecvate în raport cu necesităţile de a face faţă unor situaţii mai dificile. BNR dispune de un set de măsuri şi proceduri care, în parteneriat cu băncile care ar avea nevoie de un anumit sprijin, să poată fi pus în mişcare în vederea evitării oricăror tensiuni şi efecte nefavorabile în sectorul bancar românesc".

• Florin Cîţu: "Mesajul BNR este unul gol, pe care îl dau toate băncile centrale"

Mesajul BNR este unul gol, pe care îl dau toate băncile centrale, consideră analistul economic Florin Cîţu, care ne-a spus: "Nu ai cum să fii pregătit pentru orice scenariu. Mesajul Băncii Naţionale este un mesaj gol pe care BNR îl dă în piaţă asemeni oricărei bănci centrale. Este un limbaj de lemn al acestor bănci ca să liniştească masele".

Şi economistul Aurelian Dochia consideră că, întotdeauna, astfel de afirmaţii au o anumită limită: "Nimeni nu ştie ce se poate întâmpla după această limită. În cazul de faţă, există o doză de necunoscut, de risc".

Cu toate acestea, domnul Cîţu apreciază că la noi nu vor fi probleme: "Dacă atunci când erau băncile în faliment, în Cipru, oamenii nu şi-au scos banii din bănci şi nu s-au îngrijorat, nu cred că o vor face acum. Probabil că deponenţii noştri au, încă, încredere în instituţia bancară, pentru că ei nu au reacţiile celor din ţările civilizate".

În opinia domniei sale, însă, "ceva este ciudat pe piaţa noastră interbancară", întrucât, în ultima perioadă, Banca Naţională "a băgat mulţi bani în piaţă", iar dobânzile au crescut de la 0,60% la 1,90%, pe acest segment.

Unii specialişti apreciază că zvonuri ca cele apărute vineri în legătură cu Grecia pot fi intoxicări care să pună presiune pe creditori.

Criza datoriilor din Grecia afectează grav sistemul bancar din această ţară. În februarie, depozitele bancare din Grecia au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii zece ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen şi creditorii ţării, care sporeşte riscul unei ieşiri a ţării din zona euro.

Băncile din ţara noastră care au acţionariat grecesc sunt Alpha Bank, Bancpost (deţinută de EFG), Piraeus Bank şi Banca Românească (parte a National Bank of Greece).

Potrivit BNR, la finalul anului trecut, cota capitalului grecesc în sistemul bancar era de 17,6%, în timp ce nivelul acţionariatului elen în totalul capitalului bancar străin se ridica la 21,8%.